România exportă peste jumătate din producţia de miere, cea mai mare parte în Germania

„Exporturile de miere se ridică la 50 – 60% din producţia totală anuală de miere, de circa 20.000 de tone, iar 80% din ceea ce exportăm pleacă în Germania şi restul în Spania şi ţările nordice, de fapt în zonele în care se înregistrează cel mai mare consum de miere. Mierea românească mai ajunge şi în China sau în Orientul Mijlociu, dar în cantităţi minuscule. Anul trecut nu am exportat prea multă miere pentru că nu am avut de unde, în condiţiile unei producţii slabe, sub media ultimilor ani, însă noi, membrii ACA, ne-am acoperit toate contractele de export”, a spus Fetea.

Acesta a precizat că România continuă să exporte miere în vrac deoarece pe piaţa europeană se intră foarte greu cu produse finite, dacă nu există distribuitori serioşi pentru magazine.

„Din păcate, pe piaţa europeană este foarte greu să intri cu produs finit, în sensul că trebuie să cauţi tu magazine şi nu rentează din punct de vedere economic. Îţi trebuie un partener serios să distribui acolo, dar deocamdată nimeni nu s-a arătat interesat să cumpere miere la borcan. Deşi sectorul apicol românesc este pregătit să facă faţă exportului de produse ambalate, deocamdată nu există interes pentru beneficiarii de acolo. Este mult mai ieftin să cumperi, dar şi mult mai uşor să transporţi butoaiele cu miere”, a explicat preşedintele ACA.

Potrivit sursei citate, unul dintre motivele pentru care străinii preferă să cumpere miere românească în vrac este şi acela că adesea este folosită la cupajarea altor produse „datorită calităţilor ei extraordinare”.

„Mierea românească este folosită datorită calităţilor ei extraordinare la cupajarea altor produse pentru a mări calitatea acelui produs şi pentru a-l vinde mai uşor, iar în acest fel comerciantul câştigă mult mai mult”, a adăugat Fetea.

În ceea ce priveşte sectorul de miere ecologică, preşedintele ACA este de părere că sectorul a debutat foarte bine în România datorită sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru conversia către sistemul ecologic, însă sprijinul dispare după ce apicultorul finalizează conversia şi este autorizat.

„Sectorul de miere ecologică a fost un sector care a debutat foarte bine în România. Sunt în conversie şi certificare aproape 100.000 de familii de albine, iar în cei mai buni ani s-au obţinut în jur de 3.000 – 3.500 de tone de miere ecologică. Problema este că, în prezent, dacă aceşti apicultori care s-au aflat în perioada de conversie şi au beneficiat de sprijin financiar, acesta a dispărut după ce au devenit autorizaţi. Aşteptăm să vedem ce fonduri vom avea pe apicultura ecologică pe noul PNDR 2014 -2020”, a explicat Fetea.

Intrarea în sistem ecologic presupune respectarea unor reguli stricte şi certificarea ulterioară a stupilor, a familiilor de albine şi a producţiei de către un organism de certificare acreditat. Calitatea mierii şi a produselor apicole certificate în agricultura ecologică este strâns legată de tratamentele aplicate stupilor, de calitatea mediului, dar în egală măsură de condiţiile de extracţie, de prelucrare şi de depozitare a produselor apicole.

În România, primii producători certificaţi în apicultura ecologică s-au înregistrat în anul 2000, înregistrând o creştere de la 132 în 2005, la 335 în 2006, la 584 producători în 2008 şi la peste 1.200 în prezent, potrivit datelor statistice ale Ministerului Agriculturii.

Dacă în anul 2000, România producea doar 6 tone de miere de albine certificată ecologic, în anul 2005 aceasta s-a majorat de 100 de ori până la 610 tone, în 2008 la 2.300 tone, în 2009 la 3.200 tone, iar în prezent la peste 3.500 de tone.

Potrivit datelor ACA, în 2014, producţia de miere obţinută în România s-a redus la jumătate din cauza secetei înregistrate în vestul ţării şi a ploilor excesive din sud, iar preţul mierii a urcat cu 15 procente.

România produce, în medie, 20.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele au atins anul trecut 1,47 milioane de familii de albine. La nivel naţional sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Datele statistice arată că românii consumă, în medie, 450 – 500 de grame de miere pe an pe locuitor, un consum în creştere faţă de acum 10 ani, dar, comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia, ei se situează încă în coada clasamentului european.

Ediţia a 12- a Târgului Naţional al Mierii şi-a deschis vineri porţile pentru trei zile, pe platforma Apicolă Băneasa, duminică fiind ultima zi în care bucureştenii mai pot beneficia de „darurile dulci” ale stupului aduse de cei peste 100 de producători din toate colţurile ţării.

Oferta apicultorilor este extrem de variată începând cu mierea cunoscută şi apreciată de salcâm, tei sau polifloră, până la mierea mai puţin cunoscută şi utilizată precum cea de anghinare, cireş sălbatic, de sulfină, de albăstrele sau mierea de zmeură, de mărăcini, precum şi miere de coriandru sau cimbrişor. Nu lipsesc nici fagurii cu miere, polenul, păstură, lăptişor de matcă, produse energizante realizate pe bază de miere în combinaţie cu alte produse apicole sau cu fructe de pădure şi fructe exotice.

Preţurile variază între 10 lei şi 60 de lei, în funcţie de tipul de miere, combinaţii şi cantitate.