România iese din top 10 al producătorilor mondiali de vin. Intră însă în topul consumatorilor

„Piaţa vinurilor îmbuteliate din România este estimată de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului în jurul valorii de 500 de milioane de euro, plus sau minus în ultimii ani, dar cel mai important lucru este că suntem creditaţi cu un consum ascendent. Această creştere a pieţei vinurilor fiscalizate are la bază două componente, pe de parte schimbarea tiparului de consum şi conştientizarea pieţei, iar pe de altă parte faptul că o parte din viile care alimentau consumului propriu sunt îmbătrânite”, a spus Păduraru.

Acesta a menţionat că România a pierdut locul ocupat în top 10 în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu viţă de vie şi implicit pe producţia de vin, deşi a câştigat un loc printre primii consumatori de vin.

„Chiar dacă am ieşit din top 10 din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu viţă de vie şi implicit al producţiei, am intrat în top 10 consumatori. Ceea ce este un lucru bun”, a adăugat criticul de vin.

În ceea ce priveşte comerţul cu vinuri, statisticile relevă că România importă cantităţi mult mai mari decât exportă, însă criticul de vin consideră că România nu are vocaţie de exportator.

„Importurile nu sunt atât de spectaculoase, ci vocaţia noastră de exportator este puţin inhibată. Putem spune şi că întotdeauna am avut un consum intern suficient de bun, astfel încât producătorii noştri să se adreseze consumatorului de acasă.
Poate nu ar fi atât de rău dacă am dezvolta un nou produs finit al viticulturii, care se cheamă enoturism – pe care MDRT nu îl înţelege deocamdată – şi prin care am putea stimula un export de pe loc, ceea ce ar fi minunat pentru noi ca ţară producătoare. Însă ca să exporţi, să obţii plus valoare ai nevoie de un brand de ţară. Ţările care au randament mai mare în viticultură au deja pieţele garantate”, a spus Cătălin Păduraru.

Directorul general al firmei Cotnari, Constantin Deleanu, a subliniat că exporturile româneşti de vin sunt mai scăzute, nu datorită lipsei de parteneri externi, ci din cauza preţurilor extrem de mici obţinute pentru vinurile româneşti.

„Exporturile sunt mai mici, nu pentru că nu am avea parteneri externi ci pentru că preţurile sunt de mizerie şi asta se datorează faptului că înainte de 1989 vinurile noastre, indiferent de calitate, erau exportate pe nimic, iar acum, în România, câştigăm mai bine dacă vindem pe piaţa internă”, a spus Constantin Deleanu.

Datele Ministerului Agriculturii arată că România a importat în primele opt luni din acest an 42.414 tone de vin obţinut din struguri proaspeţi, o cantitate de şase ori mai mare faţă de cea exportată, care a totalizat numai 6.989 tone în aceeaşi perioadă.

În ceea ce priveşte consumul anual de vin în România, acesta este de 24 de litri/cap de locuitor, reprezentând jumătate din consumul ţărilor dezvoltate, care se ridică la 50 de litri/locuitor. De exemplu, în Franţa se consumă 58 litri/cap de locuitor, în Italia 53 de litri/cap de locuitor, iar în Statele Unite doar 13 litri/cap de locuitor.

Peste o mie de sortimente de vinuri vor putea fi degustate la ediţia de toamnă a Târgului Internaţional de Vinuri GoodWine din 2012, care se desfăşoară în perioada 23-25 noiembrie 2012, la Romexpo, din care peste 500 vor fi prezentate în premieră vizitatorilor.

Iubitorii de vin vor putea degusta vinuri atât din România, dar şi din Franţa, Italia, Chile, Africa de Sud, Argentina, Liban, Spania, Noua Zeelandă, Bulgaria, Republica Moldova.

GoodWine numără în acest an peste 100 de producători români de vinuri, dar şi importatori, distribuitori şi companii din domenii conexe.