Raportul Comitetului european porneşte cu cea mai înfiorătoare dintre cifre: populaţia totală a României. Calculată de experţii CE la 19,6 milioane de oameni în 2016, o văd azi la 19,1 milioane. În 2030 nu vom mai fi 18 milioane, iar în 2050 am ajunge în jur de 15 milioane. Scăderea accelerată a populaţiei e pusă de experţi pe seama fertilităţii reduse (1,5 copii per femeie în 2015, mult sub rata de înlocuire) şi a migrării.
După, azi ar fi circa 5,18 milioane de pensionari şi 8,22 de milioane de angajaţi (notă: în statisticile guvernului sunt doar 7 milioane de angajaţi). În 2030 ar urma să se menţină numărul de pensionari, dar numărul de salariaţi să scadă cu aproape un milion. Iar în 2040, numărul pensionarilor ar creşte la 5,5 milioane, iar numărul angajaţilor ar scădea la 6,4 milioane.
O naţiune de bătrâni
Însă mai important decât numărul total, este că se va schimba substanţial structura populaţiei. Va fi una foarte îmbătrânită. Îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii va urca accelerat speranţa de viaţă. De la 71,8 ani în 2016, la 83,6 ani spre 2070, în cazul bărbaţilor. Iar la femei va urca de la 78,9 ani la 88,3 ani. Pe cale de consecinţă, populaţia următoarelor decenii va arăta foarte diferit de ce vedem astăzi, ponderea bătrânilor fiind mult mai mare în total.
Raportul arată că în perioada 2016 – 2070 România va avea cea mai mare creştere a speranţei de viaţă din UE, în cazul femeilor şi a treia cea mai mare pentru bărbaţi.
“Magnitudinea şi viteza de îmbătrânire a populaţiei va schimba raportul dintre populaţia activă şi pensionari. Aşa că piaţa muncii va trece prin schimbări negative semnificative. Raportul dintre persoanele de peste 65 de ani şi cele apte de muncă va creşte substanţial. Aşadar resursele fondului public de pensii se vor diminua, iar cheltuielile se vor mări. Acest trend se va inversa abia în 2040, când ieşirile la pensie se vor stabiliza”, notează raportul.
Statistic, când mor “decreţeii”
Cinic, raportul subliniază că inversarea trendului va fi ajutată şi de ieşirile din pensie, adică de decesul persoanelor plătite, începând cu 2040.
Şocul mare se va produce în jurul anului 2030, când “baby boomers”, cum îi numeşte raportul, “decreţei” cum îi numim noi, cetăţenii născuţi între anii 1967 şi 1970, se vor pensiona. Experţii europeni cred că aceştia vor începe să “iasă din pensie”, adică vor începe să moară, în jurul anului 2040.
Vei fi un pensionar sărac
Pensionarul anilor 2030 va fi sărac. Nu va avea mai puţini bani decât pensionarul de azi, dar societatea va fi crescut mult mai mult în jurul lui, decât valoarea pensiei.
În prezent punctul de pensie e de 265 de euro, ceva mai mare decât era estimat în raport pentru 2020, la 229 de euro. Acest avans este rezultatul unui galop de majorări operat de guvernarea PSD. Punctul de pensie a crescut cu circa 100 de lei pe an din 2017 până în prezent, cea mai mare creştere fiind cea din septembrie 2019, cu 165 de lei, până la 1.265 lei. Legislaţia mai prevede o majorare impresionantă în toamna anului curent. Un plus de 510 lei. Aşadar, progresia din raportul european este dată uşor peste cap de această ultimă măsură, care, important, n-a fost încă luată. În plus, Legea pensiilor, principalul motor al reformei sistemului de pensii, care vom vedea mai jos ce scop real are, prevede majorări tot mai mici începând din 2021. Pe progresia din raport, punctul de pensie din 2030 ar urma să fie circa 311 euro. Iar în 2040, 380 de euro, reţinând că economia României va arăta diferit în acei ani, adică va lua un avans mult mai mare decât creşterea pensiilor, fapt menţionat în raport.
Raportul din care cităm spune că rata beneficiului va scădea constant, pe măsură ce productivitatea muncii şi economia în sine vor creşte mult mai rapid decât va creşte pensia. În fapt, acest fenomen a început deja. La jumătatea anului curent, cheltuielile cu asistenţa socială, din care circa 80% reprezintă pensiile, au fost de 5,4% din PIB, acelaşi procent înregistrat în 2018 la aceeaşi dată, înainte de majorările din toamna lui 2018. Trendul, care poate fi urmărit în execuţiile bugetare, este de scădere a acestor cheltuieli ale statului ca procent în PIB. Raportul evidenţiază şi acest lucru şi estimează că cheltuielile cu pensiile vor scădea ca procent în PIB cu 0,6% în următorii zece ani, după ce au mai scăzut cu 0,7% din PIB în perioada 2016-2020. Experţii spun că această tendinţă se datorează reformei pensiilor, începută deja deja de câţiva ani de către autorităţi.
“Creşterea ratei de angajare va conduce la creşterea PIB, aşadar, menţinerea cheltuielilor cu pensiile la aproximativ aceleaşi valori va însemna scăderea acestora ca proporţie în PIB” scrie în raport.
Varianta muncii până la moarte
Creşterea speranţei de viaţă, urmare a unei sănătăţi mai bune decât azi, declinul rapid al forţei de muncă disponibile, cauzat de scăderea populaţiei active, şi pensiile mici îi vor face pe mulţi dintre cei ajunşi la pensie să continue munca până la vârste mai înaintate decât astăzi, notează raportul. Nu întâmplător, actuala guvernare a deschis zilele acestea dezbaterea creşterii vârstei de pensionare de la 65 de ani la 70 de ani, deocamdata ca opțiune, pentru cine dorește, și doar pentru anumite categorii de angajați la stat. Tot actuala guvernare a redeschis, în schimb, subiectul interzicerii cumulului pensiei cu salariul, cel puţin în sectorul public, chestiune care pare, după acest raport, că nu s-ar încadra într-o strategie coerentă pentru combaterea efectelor îmbătrânirii populaţiei.
Germania a ales migraţia
Nu numai România se confruntă cu îmbătrânirea rapidă a populaţiei. Potrivit raportului citat, în cea mai gravă situaţie se află Lituania, Letonia şi Bulgaria, ţări care vor pierde tot din cauza natalităţii reduse şi a migraţiei între 40 şi 30% din populaţia de azi până în 2070, an în care noi vom ajunge doar 15 milioane, din 19 milioane, câţi suntem azi.
Cea mai mare economie a Europei, Germania, are fix aceeaşi problemă. Populaţia aptă de muncă a Germaniei se va contracta cu aproximativ 16 milioane de persoane (adică aproximativ o treime), până în 2060, din cauza îmbătrânirii populaţiei şi natalităţii reduse. În consecinţă, aproximativ 146.000 de imigranţi din interiorul UE şi aproximativ 114.000 din afara blocului comunitar vor fi necesari pentru a contracara evoluţiile demografice din Germania.
Mai timid, autorităţile române au trecut la măsuri similare, dar nu vorbesc încă de un program de întinerire a populaţiei prin migraţie.