România importă gaze în condiții mai proaste decât alte țări. Soluția: extracția gazelor din Marea Neagră
România are o producție internă de gaze și este una dintre puținele țări europene care își asigură din extracția internă mare parte din consum dar, deși poate părea paradoxal, ceea ce era perceput ca un avantaj pentru noi începe să fie un dezavantaj, în condițiile în care această producție internă scade de la an la an
Dezavantajul apare atunci când trebuie achiziționat gazul de import, evident din Federația Rusă, pentru că, necesarul de import fiind mic, și condițiile de import (preț, disponibilitate) sunt mai puțin bune.
Acest lucru a fost explicat de vicepreședintele Autorității de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Zoltan Nagy Bege la o conferință organizată de Profit.ro.
“Producția celor doi mari poducători, Romgaz și Petrom, nu are cum să fie menținută la nivelul actual, ea scade și va continua să scadă accentuat, se vede și acum la Petrom (…) Recent am verificat baza de date a ANRE și am constatat că, în ultimii 15 ani 82% din consum a fost acoperit din producția internă. Însă, ce credeam că e un avantaj al României, faptul că avem producție internă, va deveni un dezavantaj, ușor-ușor. Noi importăm cantități relativ mici de gaze, și din acest motiv avem mai puțin loc la masa negocierilor. Ungaria, unde sunt contracte pe termen lung și alte condiții importă 10 miliarde de metri cubi de gaze, noi importăm undeva la două miliarde de metri cubi, iar acest consum este și volatil – dacă iarna e blândă, el scade. Avem o piața cumva nesemnificativă pentru Gazprom. Și, cum piața nu e atractivă, se pare că și rutele de transport încep să ne ocolească, preocuparea Gazprom de a ocoli Ucraina e evidentă”, a explicat vicepreședintele ANRE.
Așadar, în condițiile unui import mic – care, este adevărat, va crește, condițiile contractuale pentru gazele de import sunt mai proaste pentru România decât pentru alte țări. Soluția: demararea extracției din Marea Neagră, care va asigura suficiente gaze pentru piața românească, plus exporturi în regiune.
“Suntem într-un dezavantaj din ce în ce mai evident, și dacă nu îl echilibrăm cu extracția gazelor din Marea Neagră, ultimele decade ale acestui combustibil numit gaze sunt pentru noi cu risc maxim”, a spus șeful ANRE.
Producția de gaze scade
Producția de gaze a României, al doilea producător din Europa, scade și va continua să scadă. Este adevărat că Romgaz, primul producător, a raportat o creștere a extracției pe primul semestru, cu 12%, până la 2,5 miliarde de metri cubi, însă este semnificativ sub nivelul de 2,7 miliarde din primul semestru al anului 2019. Iar Petrom are un declin, an la an, de 10%, producția de gaze coborând în primul semestru din 2021 la 1,95 miliarde de metri cubi. În plus, Petrom a revizuit estimarea sa de declin al producției de țiței și gaze. Dacă până acum în raportări se vorbea despre o țintă anuală de scădere a producției anuale de hidrocarburi de 5%, în raportul aferent primelor șase luni ale acestui an se vorbește despre “menținerea declinului in Romania la aproximativ 6% fata de 2020”.
Asta în condițiile în care cererea națională de gaze a crescut deja cu 8% față de primele șase luni din 2020, iar cei de la Petrom estimează că, la finalul anului, consumul de gaze va reveni la nivelul dinaintea pandemiei. Deci consumul este în creștere, și va fi și mai mare dacă avem în vedere proiectele de mii de noi MW care ar urma să fie instalați în centrale electrice noi pe gaze.
Despre câte gaze ar fi vorba
În Marea Neagră românească există un potenţial de 200 de miliarde de metri cubi de gaze, potrivit unor estimări mai vechi Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.
OMV Petrom şi ExxonMobil sunt parteneri egali în proiectul de explorare a zăcământului de mare adâncime Neptun Deep, estimat la 42 – 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Spre comparaţie, România produce în prezent circa 10-11 miliarde de metri cubi de gaze pe an. Acum doi ani, Exxon şi-a anunţat intenţia de a se retrage din România, tocmai pentru că, în condițiile din lege, nu se putea lua o decizie de investiție. La rândul lor, reprezentanţii OMV Petrom au susţinut în mai multe rânduri că extracţia gazelor din perimetrul Neptun Deep va deveni incertă, dacă nu va fi modificată Legea offshore. În momentul de față Romgaz negociază cu Exxon achiziția firmei care deține cota de participație din acest bloc.
Lukoil împreună cu Romgaz au și ei concesionat un perimetru, Trident, cu rezerve potențiale de circa 30 de miliarde de metri cubi. Încă au loc foraje pentru explorare, ultimul foraj a fost un eșec, iar o decizie finală de investiție nu pare apropiată.
Americanii de la Carlyle, cel mai mare fond de investiții din lume, au concesionat și ei două perimetre, de data aceasta de apă mică, și sunt singurii care au anunțat o decizie finală de investiție, avertizând însă că, dacă la momentul în care vor pune gazele pe piață legea offshore va exista în forma ei actuală, vor da statul în judecată. Firma controlată de ei, Black Sea Oil and Gas (BSOG), va aduce primele gaze “noi” din Marea Neagră la țărm în primul semestru al anului viitor, o întârziere față de planurile ințiale, care prevedeau că primele gaze de aici vor intra în sistemul național de tranport până la finalul anului.
Rezervele descoperite aici: 10 miliarde de metri cubi, care se vor scoate într-un ritm de un miliard pe an.