Europa de Est în 2012. Cum stă România faţă de ţările din regiune

Scenariile croite anul trecut care anunţau rate de creştere puternice au început să fie revizuite, însă ambiţiile de a ţine deficitele reduse au rămas.

Guvernul României a anunţat că s-a încadrat în 2011 în ţinta de deficit de 4,4% din PIB. Pentru anul 2012, guvernul are de gând să reducă deficitul la 1,9% din PIB, cash, şi la 3% după contabilitatea europeană, în care sunt incluse şi pierderile companiilor de stat. Guvernul estimează o creştere economică de 1,8 şi 2,3% în acest an, după ce pentru 2011, estimările INS arată o creştere economică de 2,5%, peste prognozele anterioare de 1,7%, graţie creşterii puternice din trimestrul trei. Economia a încetinit însă în T4, PIB contractându-se cu 0,2%, în ton cu evoluţia din restul Europei care a căzut cu 0,3%. Există temeri, aproape confirmate de ministrul de finanţe Bogdan Drăgoi, că şi primul trimestru al acestui an ar putea aduce o scădere a economiei, şi că România ar putea intra în recesiune, acolo unde ţări precum Olanda, Belgia sau Italia au intrat în T4, temeri amplificate şi de problemele provocate de vremea ostilă.

Datoria publică totală a României era de 38,6% în luna octombrie, la un PIB estimat pentru 2011 de 547,8 miliarde de lei. Datoria guvernamentală a fost de 31% din PIB în 2010, a crescut la 33,4% în 2011 şi va ajunge la 33,9% în 2012, dacă este atinsă ţinta de deficit.

Fiind an electoral, după ce s-a insistat că nu sunt bani pentru creşteri de pensii şi salarii, aceştia au apărut subit. Baza de calcul pentru bugetul din acest an a crescut surprinzător după ce Statistica a măsurat un PIB mai mare cu 29 de miliarde de lei în 2011 decât cel prognozat, cu tot cu creştere, de 580 de miliarde de lei.

Astfel, preşedintele Traian Băsescu a cerut guvernului „reîntregirea salariilor bugetarilor”, adică o creştere a acestora cu 16%, astfel încât să ajungă la nivelul din vara anului 2010, măsură ce ar putea pune presiune pe buget.

Nominal, cele aproximativ 2 miliarde de lei necesare „reîntregirii salariilor” ar trebui să se găsească în bugetul de stat, dacă nivelul încasărilor se menţine şi economia nu se contractă.

Mai mult, noul premier Răzvan Mihai Ungureanu a identificat deja resurse suplimentare pentru bugetul de stat şi a dat ordin Fiscului să strângă aproximativ două miliarde de euro în taxe adiţionale prin fiscalizarea evazioniştilor din industria băuturilor alcoolice şi a produselor vegetale. Desigur, şansele ca asta se se întâmple sunt foarte reduse, dar se pare că statul e pus pe strâns bani la bugetul de stat, în condiţiile în care fiscalitatea a fost împinsă la limită prin creşterea CAS şi a TVA în timpul recesiunii. Resursele la buget nu sunt însă suficient de mari pentru a reduce şi impozitarea muncii, domeniu în care ne aflăm pe cele mai înalte culmi de taxare din lume.

Atât ţintele de creştere economică cât şi cele de deficit sunt considerate optimiste de către unii analişti. UniCredit vede deficitul la 4,5% în 2012, pe fondul alegerilor generale. Cei de la Raiffeisen cred că economia României va creşte cu doar 0,5% în 2012, pe fondul evoluţiei slabe a zonei euro. BERD ne vede cu o creştere economică de doar 0,8% în acest an, de la 1,1% în estimarea anterioară şi 3,8% până la prognoza de toamnă. FMI estimează încă o creştere economică de 1,75-2,25% pentru România anul acesta, în timp ce Comisia Europeană a schimbat prognoza de la 2,1% la 1,6%, a patra cea mai mare creştere din UE.

În condiţiile în care mulţi dintre investitorii cu bani se tem să facă acum mutări importante, detaşarea pozitivă faţă de regiune ar fi putut fi un magnet.

Investiţiile străine directe au scăzut şi în 2011 în România la un nivel foarte redus de 1,8 miliarde de euro – date la 11 luni, faţă de 2,1 miliarde de euro în 2010 şi sunt la un nivel mai redus decât cel înregistrat în anul 2003.

Ce se întâmplă în regiune

Polonia a reuşit să atragă investiţii străine în creştere în 2011 la 9,9 miliarde de euro de la 6,7 miliarde de euro în 2010, conform datelor băncii centrale, nivel apropiat de cel de 10 miliarde de euro din 2008 dar mai mic decât cele înregistrate în 2006 şi 2007.

Polonii au încheiat anul 2011 cu o creştere economică de 4,3%, conform datelor preliminare ale statisticii poloneze, citate de WBJ.pl, performanţă mai bună decât cea înregistrată în 2010, când economia a crescut cu 3,9%.

Sistemul bancar polonez a făcut şi el un profit record în 2011 de 15,7 miliarde de zloţi, în timp ce cel din România s-a adâncit în pierderi, lucru ce va ţine ridicat costul finanţării pentru ceva vreme.

Ţinta de deficit a Poloniei pentru 2011 de 5,6% a fost atinsă, potrivit declaraţiilor oficialilor. Pentru 2012, guvernul de la Varşovia îşi propune să reducă deficitul la 3% din PIB, în condiţiile în care economia va creşte cu 2,5%, ţintă considerată prea optimistă de către unii, printre care se numără şi agenţiile de rating Fitch şi Moody’s. Standard & Poors’s spune că guvernul va trebui să ia măsuri adiţionale de austeritate, dacă vrea să atingă ţinta de deficit. Asta ar putea afecta economia, din care au început să se piardă din ce în ce mai multe locuri de muncă, rata şomajului ajungând la 13,3% în ianuarie, de la 12,5% în decembrie.Şomajul ridicat este însă o caracteristică a Poloniei, rate mari (peste 9-10%) înregistrându-se şi în anii de boom.

Datoria publică va ajunge la 53,8% din PIB în 2011 şi 53% în 2012, pe fondul deprecierii zlotului, fapt ce afectează ponderea datoriei externe denominate în valută, de la un nivel preconizat de 52,7%, respectiv 51,9% din PIB.

Ungaria pare cea mai vulnerabilă ţară din regiune în acest moment, mai ales după cum arată indicatorii de risc. De altfel, vecinii noştri de la vest vor să încheie un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional. Guvernul a atins ţinta de deficit de 2,8% din PIB în 2011, conform declaraţiilor ministrului de finanţe, citat de BBJ.hu, în condiţiile în care economia a crescut cu 1,3-1,4%, sub previziunile anterioare de 3%. În acest an, însă, cel mai probabil guvernul nu va reuşi să reducă deficitul la 2,5% din PIB, aşa cum îşi propune. Banca Centrală a Ungariei estimează că deficitul va atinge 3,7% din PIB în 2012, asta dacă economia va creşte cu 0,5%, aşa cum prognozează. Analiştii Raiffeisen Bank din Budapesta au o previziune mai sumbră pentru Ungaria şi cred că economia se va contracta cel mai probabil cu 2% în 2012. Banca Centrală preconiza că datoria publică va ajunge la 79,5% din PIB la sfârşitul lui 2011 şi la 78,5% în 2012, ca urmare a vânzării activelor naţionalizate de către stat de la fondurile de pensii private. Există multe presiune pe partea de datorie în monedă străină, jumătate din datoria guvernamentală, pentru că aceasta este vulnerabilă la fluctuaţiile cursului de schimb – fornitul a fost una dintre cele mai slabe monede din lume în ultima jumătate de an, pierzând 15% faţă de euro.

Cehia, probabil cea mai solidă economie dintre cele enumerate, aşteaptă un deficit bugetar de 3,7-3,8% în acest an, pe care speră să-l reducă la 3,5% în 2012. Asta la o creştere economică de 2,1% în acest an şi una de 2,5% pentru anul viitor. Economia cehilor a intrat însă în recesiune, înregistrând două trimestre consecutive de contracţie a PIB în a doua jumătate a anului trecut. Guvernul a schimbat estimările privind evoluţia economică în 2012, şi în loc de o creştere de 1%, revzuită şi ea în jos de la 2,5%, vede acum o stagnare.

Datoria publică a crescut la 40,5% în 2011, conform prognozelor Finanţelor, de la 37,6% în 2010, şi se aşteaptă un nivel de 41,9% în 2012.

Bulgaria este una dintre cel mai puţin îndatorate ţări din Europa, cu o datorie publică de 16,3% în 2010, 17,7% în 2011 şi 20,4% în 2012. În 2011 a crescut cu 1,6%, în timp ce guvernul s-a încadrat în ţinta de deficit, ba chiar a reuşit să îl ţină la 2,1% din PIB, sub prognoza de 2,5%, potrivit ministerului de finanţe, citat de Novinite.bg. În acest an guvernul vrea să ţină deficitul la doar 1,35% din PIB, la o creştere economică de 2,3%  – ritm de expansiune a economiei considerat foarte optimist chiar şi de către ministrul de finanţe, în timp ce FMI a revizuit prognoza de creştere la 1,3%. Guvernul are ceva spaţiu de manevră, pentru că în rezervele fiscale ale Bulgariei încă se mai găsesc 2,3 miliarde de euro.