Potrivit datelor, în perioada analizată, în 76 de ţări a crescut contribuţia la sistemul public de pensii (Franţa, Norvegia, Portugalia, Rusia etc.), în 55 de ţări s-a majorat pragul vârstei de pensionare (Germania, Italia, Olanda, Marea Britanie etc.) iar în 60 de state s-a ajustat pachetul de beneficii pentru actualii pensionari, pentru a reduce costurile fiscale (Belgia, Brazilia, Italia, Japonia, Olanda, Marea Britanie, România etc.).
La nivel general, principalele măsuri luate de state au vizat creşterea contribuţiilor şi majorarea vârstei de pensionare la sistemul public de pensii, precum şi îngheţarea pensiilor în plată sau chiar ajustarea formulei de calcul a acestora, pentru a le încetini creşterea pe viitor şi a face astfel economii bugetare, iar cauzele sunt strâns legate de criza economică şi trendurile demografice ale ultimelor decenii: reducerea natalităţii şi creşterea speranţei de viaţă.
Raportul FIAP relevă că, în România, măsurile de ajustare a sistemului public de pensii se referă la: creşterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani (bărbaţi) şi la 63 de ani până în 2030 (femei), creşterea stagiului de cotizare până la 35 de ani, în cazul bărbaţilor, şi 30 de ani, la femei, precum şi îngheţarea pensiilor de stat în mai multe etape în perioada 2010-2016.
Pe de altă parte, conform unui raport recent al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), pe fondul perspectivelor demografice nu tocmai încurajatoare, România urmează să înregistreze a şaptea cea mai drastică reducere a populaţiei în perioada 2017-2050, la nivel mondial, de la 19,7 milioane locuitori în 2017 la 16,4 milioane în 2050, echivalentul unui minus de 17%.
În acelaşi timp, pe lângă trendul global de îmbătrânire a populaţiei, 51 de state se vor confrunta şi cu reducerea acesteia, România plasându-se între statele cu cea mai accentuată reducere a populaţiei în următoarele decenii. Ca urmare, în România, ca în multe state ale lumii, sistemul public de pensii nu mai poate sa asigure de unul singur pensii adecvate generaţiilor viitoare de români.
‘Ca răspuns la toate aceste probleme demografice, România a introdus în anii 2007-2008, sub îndrumarea instituţiilor internaţionale, fondurile private de pensii: Pilonul II obligatoriu şi Pilonul III facultativ. Cele mai recente cercetări independente, precum cele citate anterior, confirmă că motivele pentru care a fost aplicată reforma pensiilor private nu doar că nu s-au rezolvat de la sine, ci chiar s-au acutizat în ultimii ani’,
Reprezentanţii Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) sunt de părere că ‘doar continuarea dezvoltării sistemului de pensii private este de natură să aducă îmbunătăţiri sistemului de pensii de a întruni aşteptările populaţiei active de azi’.