România, în media UE în privinţa cazurilor de infringement. Rezultate ameliorate în transpunerea legislaţiei referitoare la piaţa unică
Potrivit raportului UE pe 2018 privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE, România avea, la 31 decembrie 2018, 59 de cazuri deschise de infringement, din care 34 sunt pentru transpunerea cu întârziere a directivelor şi normelor UE. Alte 20 de cazuri de infringement au legătură cu transpunerea incorectă sau aplicarea proastă a legislaţiei UE şi cinci cu aplicarea regulamentelor, tratatelor şi deciziilor.
Cazurile noi de infringement deschise în 2018 au fost în total 31, cele mai multe pe mediu (5), respectiv justiţie şi consumatori (4). Alte cazuri au fost deschise în domeniile piaţă internă, industrie şi antreprenoriat (3), energie (3), reţele de comunicaţii (3), migraţie şi afaceri interne (3), impozite şi taxe vamale (3), servicii financiare şi uniunea pieţelor de capital (3), sănătate şi siguranţă alimentară (3) şi ocupare profesională (1).
În 2018, cazurile noi de infringement care vizează România pentru transpunerea cu întârziere a legislaţiei UE au fost în total 21, cu două mai multe faţă de anul anterior.
La nivelul UE, în ceea ce priveşte cazurile de transpunere cu întârziere, Cipru, Belgia şi Spania au avut cel mai mare număr de cazuri deschise, în timp ce Estonia, Danemarca şi Italia au avut cele mai puţine. Spania, Italia şi Germania au înregistrat cel mai mare număr de cazuri pendinte pentru transpunerea incorectă şi/sau aplicarea greşită a dreptului UE, în timp ce Estonia a avut cel mai scăzut număr total de cazuri deschise anul trecut. Domeniile de politică în care au fost deschise cele mai multe cazuri noi de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor în 2018 au fost piaţa internă a UE, industria, antreprenoriatul şi IMM-urile, precum şi mobilitatea şi transporturile, se menţionează într-un comunicat al CE.
În ceea ce priveşte transpunerea directivelor privind piaţa unică digitală, tabloul de bord indică faptul că în decembrie 2017 România era statul membru cu al doilea cel mai ridicat deficit. România se află acum pe a 5-a poziţie, aproape de pragul de 1%. România a transpus 19 din 23 de directive (83%). Practic, notează tabloul de bord pentru piaţa unică digitală, România monitorizează destul de bine transpunerea directivelor din acest domeniu, deşi este peste media UE, de 0,7%, şi peste ţinta propusă de 0,5%.
Directivele a căror transpunere a fost întârziată este de 11, faţă de 16 în 2017, şi nici una nu a înregistrat o întârziere la transpunere în legislaţia naţională mai mare de doi ani.
România stă ceva mai prost la conformitatea transpunerii, fiind unul dintre cele trei state membre cu cea mai mare creştere a deficitului, 0,6%. Cu nouă directive transpuse incorect, ţara noastră este peste ţinta propusă de 0,5%, dar aproape de media UE.
Cazurile de infringement legate de transpunerea legislaţiei privind piaţa unică sunt în total 24, dintre care 12 noi deschise în 2018, sub media UE de 25 de cazuri.
România este statul membru cu cea mai scurtă durată a cazurilor, în urcare de pe locul al şaptelea anul trecut. Din decembrie 2017, România a reuşit să rezolve nouă cazuri a căror durată medie a fost de circa 2 ani.
În general, ţările cu cele mai bune rezultate au fost la nivelul UE Portugalia, Slovacia, Finlanda, Suedia şi Lituania, în timp ce Spania, Italia, Grecia şi Luxemburg au primit cele mai multe cartonaşe roşii (rezultate sub medie) şi galbene (medii).