România, inclusă de azi în indicele global de obligaţiuni al JP Morgan. Cum este influenţată economia

România este al doilea stat din estul emergent al Uniunii Europene – după Polonia – care se va alătura celor 13 ţări incluse în ‘GBI-EM Global Diversified 15 percent cap index’, unde sunt şi obligaţiunile guvernamentale în monedă locală din Turcia, Brazilia, Malaezia şi Rusia. Titlurile de stat emise de România vor avea iniţial o pondere de 1,65%, a anunţat JP Morgan.

Anunţul potrivit căruia JP Morgan va include România, al doilea cel mai sărac stat din UE, în acest indice a majorat în ultimele săptămâni cererea pentru obligaţiunile guvernamentale în lei şi a sprijinit moneda.

Decizia JPMorgan vine după ce, în luna mai a acestui an, agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s a îmbunătăţit ratingul atribuit României, la ‘BBB minus’ de la ‘BB plus’, pe fondul creşterii economice şi al menţinerii disciplinei fiscale din partea Guvernului. ‘BBB minus’ este primul rating din categoria investment grade, recomandat pentru investiţii.

Standard & Poor’s era singura mare agenţie de rating care menţinea România în categoria ”junk’ (nerecomandată pentru investiţii), în condiţiile în care Fitch şi Moody’s plasează încă de anul trecut România în rândul statelor cu risc scăzut pentru investiţii.

‘Impactul deciziei JP Morgan asupra pieţei este redus acum dar alăturarea la acest club ar trebuie să fie benefică pentru economie pe termen lung’, a apreciat un delear de la Bucureşti.

Anul acesta, randamentul obligaţiunilor guvernamentale a scăzut semnificativ, datorită lichidităţii solide şi a inflaţiei scăzute persistente, care a reaprins aşteptările ca Banca Centrală a României să reducă în continuare rata dobânzii.

Din mai, randamentul bondurilor guvernamentale cu scadenţa în 2021 a scăzut cu 80 puncte de bază.

‘A avut un impact temporar asupra pieţei de obligaţiuni şi a celei valutare în urma recentelor intrări de capital din afară. Această evoluţie vine într-un moment în care randamentul obligaţiunilor guvernamentale a scăzut de la începutul anului, beneficiind de includerea României într-o serie de indici globali, de indicatorii macro decenţi şi de apetitul investitorilor’, a declarat pentru Reuters Radu Crăciun, economist şef al celui mai mare grup bancar din România – BCR – deţinut de banca austriacă Erste Bank.

Ajutată de două acorduri succesive cu UE şi FMI încheiate din 2009 şi de politicile de austeritate introduse după criza din acelaşi an, România a ieşit lent din recesiune înregistrând una din cele mai ridicate rate de creştere din regiune, estimările pentru acest an indicând un avans al PIB-ului de 3%.

Dar temerile privind disciplina fiscală au sporit înaintea alegerilor, unde se vor înfrunta probabil premierul de stânga Victor Ponta cu liderul opoziţiei de centru, Klaus Iohannis.

Fondul Monetar Internaţional a amânat până în noiembrie a treia evaluare a acordului stand by de tip preventiv încheiat cu România.

‘Pe ansamblu, România a reuşit să obţină finanţare din ce în ce mai ieftină, Ministerul de Finanţe a constituit un capital tampon confortabil. Totuşi nu este garantată continuarea acestei tendinţe şi de fapt ne aşteptăm la o inversare’, a apreciat Radu Crăciun.