România intră în cel mai greu an din ultimele două decenii fără buget. Surse oficiale: „Până în februarie trăim din rezerve. Nu facem bugetul anul acesta”. Urmează majorări ample de taxe și impozite

Contactați de Economica, reprezentanții Ministerului Finanțelor nu au răspuns întrebărilor noastre referitoare la bugetul pe 2025 și, respectiv, nivelul rezervei financiare (engl.buffer, termen pe care îl vom explica mai jos). Mai mult, surse politice și guvernamentale au vorbit deschis despre imposibilitatea elaborării unui buget (nr. deși legea spune că bugetul trebuie adoptat în anul anterior celui la care se referă au mai fost situații când nu s-a întâmplat astfel).

„Noul președinte va desemna un premier și credem că se va putea forma un nou Guvern care să își construiască bugetul. Noi nu avem de ce să o facem acum. Până la final de februarie putem trăi din buffer. Dacă acel buffer ar merge către plata datoriei s-ar obține o înjumătățirea a acesteia„, explică o sursă.  Amintim că la nivelul lunii septembrie (ultimele date disponibile), datoria publică a României urcase la 54,4% din PIB, nivel record care, în termeni absoluți, reprezintă aproape 917 miliarde de lei. În același timp, deficitul bugetar a ajuns la 6,19% din PIB la final de octombrie, de asemenea un record, ceea ce înseamnă că nevoia de finanțare e tot mai mare, deci datoria va continua să crească.

Rezerva financiară (buffer) este gândită nu pentru a plăti datorii sau cheltuieli curente în situații normale, în care încasezi și te împrumuți la niveluri decente, ci pentru situații excepționale.

Iată ce spune Ministerul Finanțelor despre acestor indicator, în Raportul pe 2023:  Pentru îmbunătățirea managementului datoriei publice și evitarea presiunilor sezoniere în asigurarea surselor de finanțare a deficitului bugetar și de refinanțare a datoriei publice guvernamentale, MF are în vedere continuarea politicii de menținere a rezervei financiare (buffer) în valută la dispoziția Trezoreriei Statului, care să acopere până la 4 luni din necesarul brut de finanțare.”

Citește și: Cresc taxele și impozitele după alegeri. Cotă progresivă sau TVA la 21 %. Taxele pe proprietate, impozitul pe venit și cel pe dividend urcă și ele – SURSE

Doar „pomenile electorale” au mai ținut economia pe plus, iar consumul nu mai poate crește la infinit. Vine recesiunea!

Banca Națională a României și INS arată că Produsul Intern Brut al României (PIB) a revenit pe plus în al doilea trimestru, a stagnat în cel de-al treilea și va crește cel mult marginal pe termen scurt. Mai important, însă, aceleași surse prezintă un tablou care reflectă o economie firavă, bazată aproape exclusiv pe creșterea consumului ca efect al majorărilor prin lege a veniturilor. Când consumul va începe să scadă, iar acest moment nu pare deloc departe având în vedere preconizatele creșteri de taxe și stagnarea de pe piața muncii, cel mai probabil vom intra în recesiune

Exporturile și formarea brută de capital fix, indicatorii din cadrul PIB care arată practic tendințele din producție, au scăzut și în al doilea și al treilea trimestru al acestui an și vor continua să scadă, reiese din minuta ultimei ședinte a CA al BNR precum și din ultimele date anunțate de Institutul Național de Statistică (INS). La polul opus, arată aceleași surse, consumul populației a crescut semnificativ și va mai crește încă o perioadă, pe fondul majorărilor de venituri (n.r. dictate prin lege) și a ajuns să reprezinte singurul motor de creștere a economiei. Acest tablou ne arată că economia României este tot mai firavă și că, cel mai probabil cel târziu din al doilea trimestru al anului viitor, urmează o perioadă de scădere economică. Mai ales că piața muncii se contractă (șomajul a crescut în al doilea trimestru al anului, iar angajările noi au scăzut inclusiv în cel de-al treilea trimestru), iar taxele și impozitele (inclusiv impozitul pe venit) vor crește aproape sigur, mișcări care vor determina populația să scadă din cheltuieli.

Formarea brută de capital este o componentă importantă a PIB, care arată, în termeni simpli, investițiile făcute de producătorii din România în mașini și echipamente, vehicule, locuințe și clădiri. Altfel spus, o evoluție în scădere a acestui indicator arată că așteptările firmelor în ceea ce privește producția și vânzările sunt unele negative. Definiția dată de Institutul Național de Statistică (INS) și Eurostat pentru formarea brută de capital este următoarea: ”Formarea brută de capital fix constă în achiziții ale producătorilor rezidenți, minus cesiuni, de imobilizări corporale sau necorporale. Aceasta acoperă în special mașinile și echipamentele, vehiculele, locuințele și alte clădiri.”

Citește în continuare: Vine recesiunea! Doar „pomenile electorale” au mai ținut economia pe plus, iar consumul nu mai poate crește la infinit – Date oficiale