România își poate “vinde” resursa de vânt sau soare, iar producția de energie se va contabiliza în contul unui alt stat membru UE
Mai întâi, iată prevederea din proiectul de act normativ, după care vom explica:
Art. 7 – (1) Ministerul de resort poate conveni și stabili dispoziții cu privire la transferal statistic al unei cantități specificate de energie din surse regenerabile din România către un alt stat membru sau din alt stat membru către România. Cantitatea transferată:
- a) se scade din cantitatea de energie din surse regenerabile care este luată în considerare pentru calcularea ponderii de energie din surse regenerabile a statului membru care efectuează transferul în sensul prezentei legi; și
- b) se adaugă la cantitatea de energie din surse regenerabile care este luată în considerare pentru calcularea ponderii de energie din surse regenerabile a statului membru care acceptă transferul în sensul prezentei legi.
(2) Transferurile intră în vigoare după ce toate statele membre implicate în transfer au notificat transferul Comisiei sau după ce au fost îndeplinite toate condițiile de compensare pe platforma Uniunii Europene de dezvoltare a surselor regenerabile.
Art. 8 – (1) România poate coopera cu alte state membre în cadrul tuturor tipurilor de proiecte comune cu privire la producerea de energie electrică, de încălzire sau de răcire din surse regenerabile. O astfel de cooperare poate implica operatori privați.
(2) Ministerul de resort, pe baza datelor furnizate de autoritățile competente, informează Comisia Europeană cu privire la proporția sau cantitatea de energie electrică, de încălzire sau de răcire din surse regenerabile de energie, produsă în cadrul oricărui proiect comun de pe teritoriul României, care a fost pus în funcțiune după data de 25 iunie 2009, sau de capacitatea crescută a unei instalații care a fost modernizată după data respectivă, care trebuie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a unui alt stat membru cu care s-a încheiat proiectul comun.
(3) Notificarea menționată la alin. (2):
a) descrie instalația propusă sau identifică instalația modernizată;
b) specifică proporția sau cantitatea de energie electrică sau de încălzire sau răcire produsă de instalația respectivă care trebuie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a celuilalt stat membru;
c) identifică statul membru în favoarea căruia se realizează notificarea; și
d) specifică perioada, în ani calendaristici întregi, în care energia electrică, încălzirea sau răcirea produsă de instalație din surse regenerabile trebuie să fie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a celuilalt stat membru.
(4) Durata unui proiect comun astfel cum se menționează la prezentul articol se poate prelungi dincolo de anul 2030.
(5) O notificare efectuată în temeiul acestui articol nu este modificată sau retrasă fără acordul comun al statului membru care efectuează notificarea și al statului membru identificat în conformitate cu alin. (3) lit. (c).
Pe cine ar ajuta un astfel de transfer statistic. Precedentul NERO
Fiecare stat membru UE are de îndeplinit ținte de utilizare a energiei regenerabile care, pe măsură ce trec anii, vor deveni tot mai abițioase în contextul Pactului Verde European care prevede atingerea neutralității climatice ân 2050. Este posibil ca nu peste tot să se poată instala, în condiții de eficiență economică, capacități noi de generare în regenerabil astfel încât fiecare țară să își atungă țintele. De aceea, se poate face acest transfer statistic, care acum iată că devine legal și în România, după ce legea va fi aprobată. O companie din țara care nu își poate atinge ținta, dezvoltă proiecte în alt stat membru, urmând ca energia produsă (sau o parte din ea) să fie socotită pentru calculul țintei în dreptul primei țări. Energia produsă poate fi vândută pe orice piață, inclusiv în țara-gazdă, în condiții de piață.
Acum patru ani, în februarie 2018, scriam despre o potențială investiţe în energia regenerabilă, care, dacă ar fi fost realizată, ar fi adus două gigantice parcuri eoliene, cu o putere instalată totală de peste 1.000 MW, de departe cea mai mare instalaţie de acest tip de la noi. Investiția urma să fie derulată de NERO Renewables: 362 de turbine eoliene, cu o capacitate de circa 1.000 MW, amplasate în două zone din ţară. Primul ar urma să fie în judeţul Buzău, în care ar fi fost vorba despre 120 de turbine, de 4 MW fiecare, iar al doilea, în sudul Dobrogei: 242 de turbine, cu o capacitate de 2 MW fiecare.
Ne-Ro înseamnă de fapt prescurtarea de la Netherlands-Romania, şi era mai mult decât un proiect comercial: dacă investiția se realiza, energia era într-adevăr livrată în rețeaua românească, dar noii MW instalați urma să se calculeze în “contul” Olandei. La acea data, România era clar că își îndeplinea “’ținta” de energie regenerabilă asumată în fața Comisiei Europeană pentru 2020, dar nu și Olanda.
Legislaţia comunitară îi permitea însă Olandei să i se „transfere” în contul producţiei sale de energie verde producţia pe care ea o susţine în alt stat al Uniunii Europene, conectat la reţeaua europeană.
Lucrurile au avansat atunci, se demarase și procedura de achiziție a turbinelor, dar nu a fost semnat niciodată un acord interstatal între România și Olanda care să permită acel “transfer” pur statistic. Și, mai important, nu a fost atunci solicitat, de către NERO, ATR la Transelectrica.
Puteți citi despre cum este continuat acest proiect, unele dintre cele mai interesante din România și în care sunt implicate nume sonore, mai jos:
Cel mai interesant proiect eolian din România. E mare, valorează jumătate de miliard de euro, a primit aviz în ajunul Crăciunului și în jurul lui sunt nume grele din trecutul recent