România liberalizează piaţa funciară la 1 ianuarie 2014

În vederea restricţionării tranzacţiilor cu terenuri agricole în extravilan, Ministerul Agriculturii a iniţiat un proiectul de lege care a fost aprobat de Parlament în data de 17 decembrie 2013, dar cu anumite modificări, una dintre ele vizând eliminarea dreptului de preemţiune pentru tinerii până în 40 de ani.

Astfel, în cazul vânzării terenurilor agricole extravilane, începând din 2014, proprietarii pot să îşi vândă terenurile extravilane cu respectarea dreptului de preempţiune coproprietarilor persoane fizice, arendaşilor, vecinilor persoane fizice şi statului român.

În condiţiile noii legi vor putea cumpăra terenuri agricole în extravilan cetăţenii români, cetăţenii altui stat membru al UE, cetăţenii statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE), apatrizii cu domiciliul în România, într-un stat membru al UE sau într-un stat care este parte la ASEE şi persoanele juridice având naţionalitatea unui stat membru al UE sau a statelor care sunt parte la acordul menţionat.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, consideră că legea răspunde nevoilor şi necesităţilor celor care locuiesc în mediul rural.

‘Odată cu liberalizarea pieţei funciare de la 1 ianuarie 2014, vom avea comunităţile locale, cei care trăiesc în satele din România cu drept de preemţiune. Dacă şi preşedintele promulgă această lege, practic de la 1 ianuarie 2014, cei care lucrează terenul, cei care sunt vecini şi statul pot avea drept de preemţiune atunci când se vinde un teren’, preciza Daniel Constantin, pe 17 decembrie.

De asemenea, legea prevede şi înfiinţarea Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, care va prelua activitatea, personalul şi patrimoniul Agenţiei Domeniilor Statului şi va trece în subordinea premierului.

Potrivit Alianţei RO PAC, proiectul de lege privind vânzarea şi cumpărarea terenurilor agricole de către străini propus de Ministerul Agriculturii are un caracter de ‘expropriere funciară’, având mai mult un scop imobiliar şi energetic în favoarea speculatorilor europeni.

‘Străinii deţin deja în România, prin firmele înfiinţate, între 1 şi 1,2 milioane de hectare, dar până acum nu am văzut străini lucrând aceste suprafeţe. Tot fermierii români le muncesc, iar cetăţenii străini rămân cu subvenţia care vine de la UE. Nici producţia de pe ele nu intră în circuitul agricol, ci se duce pe culturile energetice. (…) După ce se va aplica legea, atunci se va vedea adevăratul dezastru care există în piaţa funciară din România’, arată preşedintele RO PAC, Claudiu Frânc, preşedinte şi al Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România.

Pe de altă parte, reprezentanţii MADR consideră că prin această lege se urmăreşte şi comasarea terenurilor agricole, în vederea creşterii dimensiunii fermelor agricole şi constituirea exploataţiilor viabile economic, în condiţiile în care clasa de mijloc din agricultura nu a fost susţinută în ultimii ani. În prezent, 11.000 de fermieri mari cu peste 30 de hectare deţin în total 4,5 milioane de hectare şi iau jumătate din subvenţii, iar 800.000 de fermieri au între 1 şi 5 hectare.

Fermierii români pot lua credite cu dobânzi de sub 6% la lei pentru achiziţionarea de terenuri agricole de la două bănci şi pot beneficia de garanţii de la stat la credite până în limita de 50% în vederea achiziţionării de terenuri agricole.

La ora actuală, circa 8% din suprafaţa arabilă a României este utilizată de cetăţeni străini, care au cumpărat în conformitate cu prevederile legale sau au concesionat suprafeţele de teren cu cele două condiţionări care se regăsesc în Codul Civil. Astfel, pentru persoanele fizice există obligativitatea de a avea domiciliul în România, iar pentru persoanele juridice sau asociaţii de a avea sediul în România dacă doresc să deţină teren sau să-l lucreze.

Potrivit datelor MADR din anul 2011, suprafaţa agricolă deţinută de străini în România la finele lui 2011 se ridică la peste 700.000 de hectare, reprezentând 8,5% din suprafaţa arabilă a României, deşi conform RGA din 2010, INS a anunţat doar 470.000 de hectare de ţinute de persoane juridice străine.

Într-un clasament al cumpărătorilor de teren în România, pe primele locuri se află Italia, cu 24,29%, urmată de Germania cu 15,48% şi de ţările arabe cu 9,98%. Totodată, Ungaria deţinea 8,17% din cele peste 700.000 de hectare de teren agricol cumpărat în România, Spania (6,22%), Austria (6,13%), Danemarca (4,52%), Grecia şi Olanda câte 2,4% şi Turcia 0,78%.

În prezent, în România, preţul unui hectar de teren agricole poate pleca de la 2.000 de euro şi poate ajunge până la 18.000 de euro, însă, dacă se va reface sistemul de irigaţii, acesta va creşte considerabil şi se va apropia de cel din ţările UE, de peste 30.000 de euro.

România are 13,298 milioane de hectare teren agricol, din care aproape 9 milioane hectare este suprafaţă arabilă