România, noul hot spot pentru nomazii digitali

Întâmplările care au avut loc ne-au demonstrat că secolul 21 are resursele să ne susțină și în situații de criză. Locația nu mai este factorul decisiv când vine vorba despre randamentul muncii și, în consecință, în 2022 nu mai acceptăm la fel de ușor naveta obositoare pe care eram nevoiți să o facem în fiecare zi și nu ne mai lăsăm impresionați de structura rigidă a unui job tradițional: de la 9 la 5.

Drept urmare, numărul de nomazi la nivel mondial s-a dublat pe timpul pandemiei și este prezis să ajungă la 1 miliard în anul 2035. Noua piață a fost deja observată de marile companii tehnologice care au impus integral remote work, dar și de companii precum Airbnb și WeWork, care au înțeles că se formează o nouă industrie. Cum numărul de potențiali clienți este în continuă creștere, companiile au și început să dezvolte business în jurul conceptului „de la distanță” și produsele destinate nomazilor au deja succes în toată lumea.

Pare că lumea este în sfârșit la un nivel destul de avansat ca să funcționeze „de la distanță”, și pentru mulți, nomadismul digital pare apogeul acelei vieți mult dorite. Dar conceptul rămâne nou, elitist și deocamdată nesigur.

Partea plină a paharului este că dacă până acum România a suferit de o scădere drastică în populație, acum are toate șansele să fie în topul preferințelor nomazilor digitali din toată lumea.

O piață în creștere

Nomazii digitali sunt persoanele care lucrează de la distanță, fie cu normă întreagă, fie cu jumătate de normă. Aceste persoane lucrează adesea din biblioteci publice, spații de co-working și cafenele, conectându-se cu colegii sau partenerii prin Wi-Fi. Nomadismul digital permite un program foarte flexibil și maleabil, astfel încât nomazii pot călători prin toată lumea: din cele mai mari metropole ale lumii, precum Los Angeles, Paris, Tokyo, până la țări mai exotice,sau cu costuri mai mici de trai, precum România.

Valoarea economică a comunității globale a nomazilor digitali este în acest moment de $787 miliarde. 1 din 5 nomazi digitali câștigă mai mult de $100.000 pe an, iar 22% produc între $50,000 și $99,999. Aceste date fac ca salariul mediu al unui nomad digital să fie mai mare decât salariul mediu al unui angajat clasic. Ceea ce ridică întrebarea: Dacă datele sunt atât de promițătoare, de ce nu încearcă toată lumea?

Nomadismul digital nu este mereu roz. Pentru cei mai mulți dintre noi, nu este nici măcar un roz pal. Pentru a putea menține stilul nomadic de viață, un om are nevoie de o conexiune constantă la internet rapid, un laptop care poate susține multe ore consecutive de lucru, anumite cunoștințe pe care un număr destul de mic de angajați le are și anumite industrii în care locația muncii nu mai e determinantă.

Drept urmare, cei care își pot schimba stilul de viață sunt preponderent lucrătorii cu studii superioare care lucrează în birouri și poartă guler alb. Deci, am putea spune că există o problemă serioasă de egalitate și că nu toți dintre noi putem visa la un stil de viață nomadic. Personalul medical, curierii, agenții comerciali sunt doar câteva dintre profesiile care nu se încadrează. Se întâmplă să fie chiar cele mai des întâlnite.

România, pe val

Ironic este că într-o țară unde proporția de oameni needucați și săraci este printre cele mai mari din Europa, nomadismul digital poate fi una dintre cele mai mari oportunități cu care ne-am intersectat în ultimii ani. În special orașele mari din România au potențialul de a deveni hot spots pentru nomazii digitali, tocmai pentru că au combinația rară de ingrediente după care nomazii se uită: internet rapid și costuri mici de viață. Prin urmare, în momentul de față, România este în centrul atenție.

Plasată în 2021, în topul ”attractiveness and working from home” de către indicele nomadului digital, România a fost clasată pe locul 3 mondial (62 puncte), cu o viteză medie de internet în bandă largă de 188 mb/s, costul mediu al internetului de $7.5 și o chirie medie de $323, fiind precedată doar de Canada (74 puncte) și UK (63 puncte).

Legislația prietenoasă

România a adoptat pe 21 decembrie 2021 o lege care vizează lansarea unui program de vize prin care nomazii digitali vor avea posibilitatea de a trăi și călători în România în timp ce continuă să lucreze pentru un contractor străin sau pentru propria companie înregistrată în afara României. Viza le permite nomazilor să stea în România pentru o perioadă inițială de 12 luni de zile, care poate mai târziu fi extinsă prin solicitarea unui permis de ședere.

Pentru eliberarea unui asemenea document, statul va solicita dovada asigurării medicale, un act care dovedește condițiile în care trăiesc, precum și a cazierului judiciar. Ultima condiție a statului român este ca nomazii digitali să aibă un venit care să fie cel puțin egal cu salariul mediu brut lunar din România în ultimele 6 luni anterioare cererii lor. Momentan, valoarea este de aprox. €1.125 pe lună, reprezentând cea mai mică valoare din Uniunea Europeană.

Alte țări din regiune care au lansat propriile programe de vize condiționează nomazii digitali de salarii mult mai mari: Georgia (1.655 euro), Estonia (3.504 euro) sau Croația (2.240 euro).

Taxe

Legea își propune să elimine taxarea dublă. Asta înseamnă că nomazii nu vor fi nevoiți să plătească taxe în ambele țări, cea de care aparține în mod normal și cea în care decide să călătorească și să lucreze pentru o perioadă.

În plus, România are în general o cotă de impozitare a salariilor sau a veniturilor din activități independente de 10%. Acesta se poate considera un nivel extraordinar de bun comparativ cu Cehia de exemplu, unde prin taxare progresivă s-a ajuns la 23%. Păstrarea unui nivel de taxare similar celui actual poate să reprezinte un factor de atractivitate pentru că și costul vieții va fi mai mic, pentru cineva care vine cu un pachet salarial corespunzător celorlalte state europene.

Costurile mici de viață

Bucureștiul în mod special este o destinație populară pentru nomazi, motivul fiind simplu: costurile mai mici de trai comparativ cu alte capitale europene, care vin la pachet cu multe locuri de relaxare și distracție. Costurile lunare pe persoană în România sunt estimate undeva la €400. Costurile sunt în medie cu 51.25% mai scăzute decât în Statele Unite. Chiria este în medie cu 76.74% mai mică decât în State.

Conform unui studiu din 2018, raportat la media europeană, prețurile la mâncare sunt cu aprox. 34.6% mai mici, articolele de îmbrăcăminte cu 16.8%, iar prețurile de transport cu 44,8%.

Ca punct de reper, România se află pe locul 88 pentru prețul unui McMeal. La un preț de $4.42, o masă la McDonald’s în România este pe locul 88 în topul celor mai scumpe țări. În vârf se află Elveția și Israel, amândouă cu un preț în jur de $16.

Cu alte cuvinte, cu un contract la valoare medie din afară, un nomad digital poate trăi ca un boier în București.

Internet

Viteza incredibilă a internetului din România reprezintă cireașa de pe tort. Cu o viteză care poate ajunge la 1Gbps și un preț foarte accesibil, de €8 pe lună, situația de internet a României este considerată cea mai convenabilă la nivel global.

Infrastructura de internet a României este foarte dezvoltată și competitivă, iar asta se reflectă în clasarea pe locul 4 din 175 de țări în funcție de viteza medie, cu un scor dublu față de mediaglobală.

Atracții turistice

Majoritatea nomazilor digitali își mențin stilul de viață pentru că prioritizează libertatea de a călători. În contextul nostru, dorința de a descoperi este perfectă, pentru că România este a șaptea cea mai mare țară din Uniunea Europeană. În cele 15 milioane de hectare ale României și în cultura bogată, există mult spațiu de explorat.

Nu există o formă de relief pe care România să nu o cuprindă: râuri, dealuri, munți, mare, chiar și Delta Dunării, cea mai bine conservată deltă din Europa. Ești în vacanță și preferi să mergi la munte, dar partenerul tău preferă să meargă la mare? Nu-i problemă! Astăzi poți merge în Brașov și mâine în Constanța, la doar câteva ore distanță.

Arhitectura bucureșteană este de fapt un mix dintre cea rusească, turcă și franceză, dar nu eșuează niciodată să impresioneze. Una dintre atracțiile care întoarce capete este Palatul Parlamentului: cea mai mare clădire ca întindere din Europa, și a 2-a din lume după Pentagon. Arcul de Triumf este altă construcție care se situează chiar în centrul Bucureștiului. Fanilor de Dracula le va plăcea însă Castelul Bran cel mai mult.

Nu în ultimul rând, dacă nu ai tăiat încă sarmale și mămăligă de pe bucket list-ul tău, ce mai aștepți?

Deci?

Duhul muncii „remote” a ieșit din lampă: ne dorim mai mult ca oricând spațiu de mișcare și dispunem de cele mai multe resurse pentru asta din istoria omenirii. În consecință, experții spun că în era post-pandemică, mai multe industrii vor include nomazi digitali în personalul lor.

Dispunând de o combinație perfectă de taxe reduse, costuri mici de trai, internet cu viteză mare, oameni prietenoși și atracții multiple, România are oportunitatea incredibilă de a atrage anual un milioane de euro în țară de pe urma nomazilor digitali.

Suntem obișnuiți să ne plângem de condițiile de aici, de cele mai multe ori justificat, însă adevărul este că pentru cei care pot lucra ‘remote’, la un salariu competitiv, România lasă mai mulți bani în buzunar la final de lună. Evident, cu condiția să fie suficient de sănătoși pentru a nu avea nevoie de servicii medicale și suficient de maturi pentru a nu avea nevoie de sistemul public de educație.

Sandra Pitu este elevă de liceu în cadrul Avenor College. Este pasionată de inovație și antreprenoriat și de modul în care lumea poate fi schimbată radical prin idei revoluționare. Și-a început propriile proiecte antreprenoriale încă din gimnaziu, iar acum se uită cu interes la lumea de business încercând să-i înțeleagă provocările și modul în care diverse personalități încearcă să găsească soluții. Printre cărțile citite recent se numără ‘Shoe Dog’ al fondatorului Nike, Phil Knight, și volumul ‘Lights Out’ despre General Electric.

Cel mai mult îi place să interacționeze cu oamenii de diferite vârste, motiv pentru care se implică, de câte ori are ocazia, în diverse proiecte, de la acțiuni de voluntariat, la dezbateri dedicate studenților.