România nu are o entitate direct responsabilă cu implementarea coordonată şi unitară a strategiei privind digitalizarea economiei
Conform documentului, implementarea guvernării digitale a fost influenţată negativ şi de lacunele existente în legislaţie, în sensul că aceasta nu este încă armonizată cu reglementările europene, cum ar fi de exemplu Legea semnăturii electronice. Practic, ar fi nevoie de introducerea în Legea 455/2001 a unui capitol referitor la măsurile luate pentru implementarea Regulamentului UE care să faciliteze introducerea unor sisteme ce permit utilizarea semnăturii electronice.
În acelaşi timp, realizatorii studiului arată că România continuă să se confrunte cu o lipsă a competenţelor digitale de bază, care să permită utilizarea tehnologiilor avansate, atât de către cetăţeni, cât şi de către angajaţii structurilor publice.
De asemenea, un alt blocaj se referă la costurile pentru servicii digitale relativ mari în România, raportat la puterea de cumpărare. În acest sens, studiul PwC notează că pentru emiterea şi reînnoirea de certificate digitale taxa este de aproximativ 40 de euro, în timp ce în Estonia serviciul este gratuit pentru persoanele fizice.
Pe de altă parte, în România nu există o entitate direct responsabilă pentru implementarea în mod coordonat şi, mai ales, unitar a strategiei privind digitalizarea economiei naţionale.
Autorii cercetării susţin că, pentru depăşirea blocajelor pe acest segment, este nevoie de un set de măsuri ce poate fi implementat într-un orizont de timp de patru ani. Pe lista măsurilor se află, printre altele: desemnarea unei instituţii care să aibă ca obiectiv susţinerea implementării strategiei digitale a României şi care să fie subordonată direct cabinetului primului ministru, dezvoltarea unui sistem integrat de identificare, autentificare şi semnătură digitală, extinderea educaţiei financiare şi în domeniul utilizării tehnologiilor digitale, actualizarea acordului între instituţiile de credit şi ANAF, în vederea introducerii semnăturii digitale avansate, precum şi implementarea unei soluţii privind vizualizarea online a obligaţiilor fiscale de către persoanele fizice, completarea şi transmiterea declaraţiilor existente online.
În acelaşi timp, la capitolul E-tax, este nevoie de implementarea unei soluţii care să permită persoanelor juridice să depună, vizualizeze şi corecteze declaraţiile de TVA, precum şi să depună cereri de rambursare a TVA, facilitând astfel colectarea mai rapidă a taxelor la bugetul de stat printr-un sistem securizat şi eficient.
Studiul PwC evidenţiază, totodată, faptul România are nevoie de o platformă online „one stop shop” pentru integrarea tuturor documentelor personale (certificatele de naştere, permis de conducere, licenţele digitale, informaţii din sectorul public sau privat) într-un singur portal. În setul de măsuri se mai regăsesc: înregistrarea online a companiilor şi realizarea unui portal online pentru achiziţii publice.
Potrivit sursei citate, la nivel internaţional, există o serie de cercetări care analizează gradul de digitalizare al unei ţări, iar în aceste ierarhii România se situează pe ultimele locuri. Astfel, într-un studiu întocmit de ONU în 2018, ţara noastră se clasează pe locul 67 din 193 de state, dar pe ultimul loc în cadrul ţărilor membre din Uniunea Europeană (UE).
În acelaşi timp, în raportul DESI din acest an, România se află pe poziţia 28 din 28, în timp ce în clasamentul IMD World 2018 ne aflăm pe locul 54 din 63 de ţări, la nivel mondial, respectiv pe penultimul loc în rândul statelor membre UE.
Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a organizat, joi, conferinţa de prezentare a studiului privind implementarea guvernării digitale în România. Asociaţia a fost constituită în anul 1991 şi are în prezent 36 de membri. Instituţia este membră în 26 de organisme naţionale lucrative de dezvoltare şi perfecţionare a cadrului economic, iar comunitatea bancară pune la dispoziţie peste 800 de specialişti care participă la cele 23 de comisii tehnice ale ARB.