Este nevoie de implicarea autorităților în dezvoltarea unor măsuri capabile să securizeze ocuparea locurilor de muncă vacante în țară și care să faciliteze procesul de aducere a forței de muncă străine în România, spune Peisakh.
,,Muncitorii care pleacă din România, de regulă, posedă deja un permis de ședere temporară cu valabilitate de unul sau doi ani. Desigur că se expun unor riscuri enorme, pentru că pot fi legitimați și opriți la frontiere de către organele de control, în cazul de față Poliția de Frontieră și ofițerii Inspectoratului Român pentru Imigrări. Cu ajutorul aplicației nou-lansate, eDAC, în câteva secunde după scanarea actelor de identitate, organele de control pot vedea acum un status actual al acestora, iar cetățenilor străini li se explică clar că pot sta în spațiul Schenghen pentru o perioadă de maximum 90 zile, cu statutul de turiști, neavând dreptul să se angajeze în țara respectivă. Mai mult decât atât, ei riscă să își piardă din drepturile lor fundamentale și vorbim aici despre protecția socială, securitatea locului de muncă, nerespectarea programului de lucru, a timpul de repaus. Din păcate, muncitorii nu vor mai putea nici reclama abuzurile autorităților sau beneficia de servicii medicale gratuite”, atrage atenţia Yosef Gavriel Peisakh.
A sporit birocraţia aducerii în ţară a lucrătorilor extracomunitari după intrarea României în spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, spune oficialul agenţiei de recrutare.
„În primul rând, este vorba despre procedura de acordare a vizelor, care a devenit și mai anevoioasă, deoarece pe lângă aprobarea Centrului Național de Vize din România se așteaptă acum și validarea țărilor Schenghen, lucru care aduce la prelungirea procesului. În plus, personalul din consulatele României a devenit mult mai riguros și atent în cadrul interviurilor personale cu aplicanții, iar rata de respingere a dosarelor a crescut. Angajatorii, care au nevoie acută de forță de muncă, se plâng la rândul lor că procesul de după selecția finală a candidaților durează din ce în ce mai mult, în unele cazuri poate dura chiar și un an de zile”, conchide Yosef Gavriel Peisakh.
Aproape 75.000 de cetăţeni străini aveau drept de şedere în scop de muncă în ţara noastră la finalul anului 2023, iar peste 45% dintre ei sunt din Nepal şi din Sri Lanka, arată o analiză Economica.net pe baza datelor obţinute de la Inspectoratul General pentru Imigrări. Cei mai mulţi străini care muncesc în România s-au stabilit în Bucureşti şi Ilfov, au între 18 şi 60 de ani şi sunt muncitori necalificaţi, potrivit analizei Economica.net.
Guvernul a stabilit un contingent de cel mult 100.000 de lucrători străini nou-adminişi pe piaţa muncii din ţara noastră, în anul 2024, conform HG nr. 1338 din 2023, consultată de Economica.net.
Executivul menţine contingentul de noi lucrători extracomunitari care pot fi aduşi în România la nivelul de cel mult 100.000 de oameni pentru al treilea an consecutiv, arată o analiză Economica.net. Aceasta e soluţia propusă de executiv la problema complexă a numărului mare de locuri de muncă fie refuzate, fie nedorite de români.