Conform acestor cifre, calculate pe baza metodologiei ESA, Danemarca şi Suedia au fost singurele ţări membre UE care în 2020 au avut un deficit guvernamental mai mic de limita de 3% din PIB prevăzută în Pactul de stabilitate şi creştere, 0,2% din PIB, respectiv 2,8% din PIB.
La nivelul Uniunii Europene, deficitul guvernamental a crescut exploziv, până la 6,9% din PIB în 2020, de la un deficit de 0,5% din PIB în 2019, în timp ce în zona euro creşterea a fost una de la 0,6% din PIB până la 7,2% din PIB.
În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental s-a dublat, urcând de la 46,627 miliarde de lei (sau 4,4% din PIB) în 2019, până la 97,710 miliarde de lei (9,4% din PIB) în 2020. Aceasta în condiţiile în care cheltuielile guvernamentale au crescut de la 36,3% din PIB până la 42,2% din PIB, în timp ce veniturile au crescut de la 31,9% din PIB până la 32,8% din PIB.
De asemenea, în 2020 comparativ cu 2019, a avut loc şi o creştere semnificativă a datoriei guvernamentale, de la 77,2% din PIB până la 90,1% din PIB în cazul Uniunii Europene şi de la până la 83,6% din PIB până la 97,3% din PIB în cazul zonei euro. Aproape jumătate din ţările UE (13 din 27 de state membre) aveau la finele anului trecut o datorie guvernamentale mai mare de 60% din PIB, în frunte cu Grecia (206,3% din PIB), Italia (155,6% din PIB), Portugalia (135,2% din PIB) şi Spania (120% din PIB).
La polul opus, ţările cu cea mai mică pondere a datoriei guvernamentale sunt Estonia (19% din PIB), Bulgaria (24,7% din PIB), Luxemburg (24,8% din PIB), Cehia (37,7% din PIB) şi Suedia (39,7% din PIB).
În ceea ce priveşte România, datoria guvernamentală a crescut de la 373,497 miliarde de lei, sau 35,3% din PIB, în anul 2019, până la 499,868 miliarde de lei, sau 47,4% din PIB, în 2020.
În comunicatul de presă, Eurostat subliniază că nu a făcut nicio modificare la datele trimise de ţările membre.