România, parte dintr-un nou coridor european de transport

Conform Adinei Vălean, comisar european pentru Transporturi, noutatea pentru România este că va face parte din două coridoare europene – actualul coridor Rin – Dunăre şi un coridor nou creat: Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee.

Coridorul Rin – Dunăre va fi extins până la principalele porturi de la Marea Nordului şi va continua să lege România (inclusiv portul Constanţa şi portul Sulina din Delta Dunării) de inima economică a UE din Germania (Frankfurt, Stuttgart). Coridorul traversează şi Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Serbia, Austria şi Cehia.

Noul coridor al Mării Baltice, al Mării Negre şi al Mării Egee se va desfăşura de-a lungul flancului estic al UE, conectând toate statele membre de-a lungul acestei frontiere. Astfel se va crea o nouă conexiune între Polonia (Gdynia/Gdansk), Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria şi Grecia.

„Unul dintre obiectivele noastre este de a lega mai bine partea de est a UE de reţeaua feroviară europeană de mare viteză. Pentru România, acest lucru înseamnă o linie de mare viteză care să lege Constanţa, Bucureşti, Braşov, Sibiu, Cluj-Napoca şi Oradea de Viena, via Budapesta. Iar revizuirea introduce o cerinţă suplimentară conform căreia, pe întreaga reţea feroviară clasică centrală TEN-T, trenurile de pasageri trebuie să circule cu cel puţin 160 km/h”, a explicat Vălean într-o opinie publicată pe site-ul Reprezentanţei CE din România.

Potrivit comisarului european, pasagerii şi companiile vor începe să vadă o diferenţă până în 2030, termenul limită până la care trebuie terminate lucrările de pe linia ferată Constanţa-Arad, care includ ultimul segment nemodernizat până acum, Predeal – Braşov, cu un tunel de 22 km. De asemenea, până în 2030, vor fi realizate lucrări de modernizare completă ale rutei Craiova-Timişoara, deschizând astfel un nou coridor modernizat Est-Vest pentru transportul feroviar de mărfuri şi pasageri.

Pentru şoferi, comisarul european pentru transporturi a propus includerea şoselei de la Cluj-Napoca la Baia Mare şi Satu Mare în TEN-T, inclusiv o conexiune transfrontalieră cu Ungaria.

Guvernul are obligaţia de a le dezvolta şi poate solicita finanţare din partea UE pentru a construi sau moderniza infrastructura indicată de aceste linii – Regulamentul TEN-T este cel care defineşte proiectele eligibile pentru finanţare prin Mecanismul pentru interconectarea Europei, a precizat comisarul european.

În total, finanţarea UE disponibilă pentru România pentru investiţii în transporturi în perioada 2021-2027 ar putea fi de 12 miliarde de euro. Aceasta reprezintă mai mult decât dublul finanţării disponibile în perioada 2014-2020 – pe care, din păcate, România nu a putut să o absoarbă în întregime. Noul regulament TEN-T va fi, de asemenea, utilizat pentru a pregăti propunerea pentru CEF III, pentru perioada de după 2027, ceea ce înseamnă că România poate solicita finanţare pentru infrastructura de transport cel puţin până în următorul deceniu.

Dezvoltarea reţelei de autostrăzi din România nu poate fi singura soluţie pentru aglomeraţie şi poluare. Un obiectiv cheie al Pactului Verde European este dezvoltarea unui sistem de transport mai durabil, care să se bazeze – pentru transportul de marfă – pe calea ferată, pe căile navigabile interioare şi pe transportul multimodal.

„Mă bucur să văd reţeaua feroviară a României mai aproape de cea din restul Europei prin această propunere. Acest lucru va facilita transferul unui volum substanţial de marfă dinspre camioane către trenuri”, a scris Adina Vălean.

În 2019, 44% din transportul de mărfuri a fost efectuat pe cale rutieră în România, aceasta deşi România are una dintre cele mai dense reţele feroviare din UE, de aproximativ 10.800 km, plus căi navigabile interioare extinse. Ar trebui să fim capabili să valorificăm mai mult aceste active, apreciază oficialul CE.

„Propunerile noastre aduc schimbări şi pentru locuitorii din mediul urban. Dorim să clasificăm încă 20 de oraşe din România ca «noduri urbane» de-a lungul reţelei esenţiale de transport, TEN-T. Pe listă se află oraşe ca Iaşi, Cluj, Târgu Mureş, Bacău şi Buzău. Toate «nodurile urbane» trebuie să elaboreze un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), care să prezinte măsuri de integrare a diferitelor moduri de transport şi să promoveze mobilitatea cu emisii zero. În cele din urmă, acest lucru va face ca deplasarea să fie mai uşoară şi mai rapidă, reducând în acelaşi timp emisiile şi îmbunătăţind calitatea vieţii locuitorilor”, a adăugat Adina Vălean.

Propunerile Comisiei Europene vor merge spre aprobarea celorlalte instituţii ale UE. Însă până atunci nu trebuie să ne culcăm pe o ureche. Mai sunt încă multe de făcut, dar sunt şi fonduri disponibile. România are ca termen limită pentru a termina lucrările la reţeaua esenţială de transporturi, 2030. Iar această finalizare va avea avantaje economice şi de conectivitate majore, susţine comisarul eurpean.