România, pasibila de infringement din cauza modificărilor Legii energiei în Parlament
„Guvernul a trimis Parlamentului un punct de vedere în privinţa acestor modificări ale legislaţiei. Există şi o scrisoare din partea Comisiei Europene, care arată că prevederile sunt susceptibile că ar afecta concurenţa în piaţă, aşa că riscăm declanşarea unei proceduri de infringement. Nu vrem să ajungem aici, dar este o decizie a Parlamentului”, a spus Popescu.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, luni, 10 octombrie, reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr.123/2012, potrivit unui comunicat de presă al Camerei.
Legislativul aprobase, în iunie, mai multe modificări la Legea 123/2012 (legea cadru a energiei electrice şi gazelor naturale), printre care şi faptul că producătorii de energie pot încheia contracte între ei pentru a-şi forma propriul mix de electricitate. Guvernul a transmis Parlamentului un punct de vedere în care afirmă că nu susţine adoptarea acestei legi, iar preşedintele Klaus Iohannis a trimis legea spre reexaminare în Parlament pe 20 iulie, după ce a cerut şi punctul de vedere al Consiliului Concurenţei.
Potrivit lui Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, legea aprobată de Parlament ridică probleme legate de subvenţionarea energiei scumpe, dar şi de un posibil ajutor de stat, lucru indicat inclusiv de către Comisia Europeană. Mai exact, modificările ar avantaja producătorii de energie cu costuri mai mari, precum cei pe bază de cărbune, respectiv complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara.
„Consiliul Concurenţei a transmis Preşedinţiei un punct de vedere în care spunem că textul este neclar, că se pretează cel puţin la o interpretare care ar permite o subvenţionare a energiei din surse mai scumpe pe seama energiei electrice produse mai ieftin, ceea ce ar fi dus la un preţ mai mare al electricităţii pentru consumatori, fie ei casnici sau industriali. În acelaşi timp, ar ridica probleme din punctul de vedere al ajutorului de stat. Este vorba de firme de stat, atât producătorii de energie mai scumpă, cât şi cei de energie mai ieftină. În acest sens, am primit şi o adresă din partea Comisiei Europene care ne atrăgea atenţia că vor să analizeze din punctul de vedere al ajutorului de stat aceste prevederi”, a declarat Chiriţoiu, pentru AGERPRES, în luna august.
Întoarsă în Parlament, legea a trecut în aceeaşi formă de Senat, în luna septembrie, iar, în camera decizională, deputaţii din Comisia de industrii au operat o singură modificare, însă nu la articolul care ridică probleme de concurenţă.
„În urma examinării cererii de reexaminare formulată de Preşedintele României şi a legii, a punctului de vedere primit de la Consiliul Concurenţei, precum şi a opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a constatat că nu se introduc distorsiuni pe piaţa concurenţială, achiziţia de energie electrică desfăşurându-se transparent, public, centralizat şi nediscriminatoriu pe piaţa concurenţială, pe platformele administrate de Societatea Comercială „Operatorul Pieţei de Energie Electrică” – S.A. Referitor la observaţiile cu privire la rezerva de combustibil [modificarea art. 27 lit. f)], s-a hotărât introducerea menţiunii de „asigurare a siguranţei Sistemului Energetic Naţional”, se arată în raportul Comisiei de industrii şi servicii din data de 4 octombrie.
La începutul lunii iulie, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, declara că modificările aduse legii energiei nu conferă un avantaj producătorilor mai scumpi, pe bază de cărbune, ci corectează tratamentul discriminatoriu la care erau supuşi aceştia până acum.
„Această lege nu a mai fost modificată din 2012 până astăzi. În mixtul energetic al României, producătorii care au cel mai mare cost pentru producţia de energie, adică cei care folosesc cărbunele – obligaţi fiind să funcţioneze în condiţii exclusiv de piaţă, condiţii care au fost stabilite în anul 2000, în mod eronat în opinia mea, pentru că niciodată cărbunele nu va putea concura cu hidroenergia, cu gazele naturale sau cu nuclearul – au fost dezavantajaţi din start, împărţind capacităţile de producţie pe tipuri de combustibil. Li se oferă o şansă, care nu este un avantaj extraordinar sau uriaş, acela de a putea să-şi construiască propriul mixt de producţie de energie, astfel încât el să facă faţă unui preţ concurenţial, adică să-şi menţină statutul de participare pe platforma concurenţială. Producătorul este în continuare obligat ca întreaga energie, indiferent de cum o aranjează şi cum o mixează, să o pună pe platforma concurenţială, pe OPCOM, şi această cantitate să fie văzută de absolut toată lumea”, a spus Iancu.
Modificările la Legea energiei au fost iniţiate de un grup de parlamentari din Gorj şi Dolj.