Campioana Europei la capitolul șosele de mare viteză este Spania (peste 17.000 de kilometri), urmată de Germania (peste 13.000 kilometri) și Franța (11.600 kilometri), potrivit unui infografic privind evoluția rețelei europene de autostrăzi din ultimii 100 de ani, realizat de un pasionat de infrastructură și postat pe forumul Asociației Pro Infrastructură (API).
Deși acum se află pe poziția a patra în topul european, cu o rețea de aproape 7.000 de kilometri de autostradă, Italia se afla pe primul loc în prima decadă din perioada 1920 – 2020, luată în calcul la realizarea infograficului. Descendenții constructorilor faimoaselor drumuri romane dominau inițial topul țărilor europene cu o rețea de doar 58 de kilometri. Ulterior, în perioada interbelică, în timp ce Italia rămâne la acest nivel, Germania începe să construiască rapid autostrăzi, depășind mia de kilometri în doar câțiva ani.
România apare pe harta europeană a autostrăzilor în anii ’70, când este construită prima șosea de acest tip din țară, respectiv București – Pitești (A1). La darea în folosință a tronsonului de autostradă de 96 de kilometri în 1972, România se situa pe poziția a 12-a în clasamentul european, înaintea unor țări precum Portugalia sau Cehia.
În timp ce România se oprește mai mulți ani la rând sub 100 de kilometri, construcția de autostrăzi ia avânt peste tot în Europa. În anii ’90, Spania vine puternic din urmă și ajunge în top trei țări europene după rețeaua de autostrăzi. Ulterior, după 2006, Spania urcă pe primul loc în clasament, depășind Germania. De atunci, rețeaua de șosele de mare viteză a liderului european a crescut de la sub 13.000 de kilometri la peste 17.000 de kilometri în prezent.
Depinde dacă pe lângă autostrăzi socotim și drumurile expres, drumurile de legătură sau centurile în regim de drum expres. Ministrul Transporturilor Cătălin Drulă a declarat în repetate rânduri că în acest an trecem bariera celor 1000 de km de autostrăzi şi drumuri expres în operare.
Pe lângă lotul 2 din Autostrada Sebeș – Turda (24,25 kilometri) și cei câțiva kilometri rămași de finalizat din lotul 1 Sebeș – Turda, Drulă mai pariază anul acesta și pe deschiderea lotului Târgu Mureș – Ungheni din Autostrada Transilvania ( 4,5 km de autostradă și 4,7 kilometri drum de legătură).
De asemenea, el adună la rețeaua existentă de autostrăzi și drumurile expres și centura unui oraș. „Avem 912 în prezent. Se vor finaliza 40 km pe Craiova – Piteşti, varianta de ocolire Balş Slatina. Se finalizează şi varianta de ocolire Satu Mare, şi o menţionez la autostrăzi şi drumuri expres pentru că 12 km din acest drum intră la drum expres. Mai avem un proiect în sudul ţării, la intrarea din Bulgaria, din vama Giurgiu, va fi un drum nou, expres, de 6 kilometri, realizat din beton”, estimează Drulă.
Dacă se iau în calcul și celelalte tipuri de drum de mare viteză iar țările situate înaintea României nu se grăbesc să inaugureze alte autostrăzi, cu peste 1.000 de kilometri de șosea rapidă am putea depăși Irlanda, Serbia și Finlanda în clasamentul european.