România, pe locul 52 în clasamentul RSF privind libertatea presei

Totuşi, România se află la acest capitol înaintea unor ţări europene, precum Croaţia (58), Ungaria (65) sau Bulgaria (106). În acelaşi raport publicat joi, Republica Moldova se clasează pe locul 72, scrie Agerpres.

Libertatea presei a cunoscut o ‘regresiune brutală’ în 2014, consecinţă în special a acţiunii exercitate de grupuri precum Statul Islamic (SI) şi islamişti nigerieni din Boko Haram, potrivit AFP.

‘A avut loc o deteriorare globală, legată de factori foarte diferiţi, cu existenţa unor războaie informaţionale, a acţiunii unor grupuri non-statale care se comportă ca ‘despoţi ai informaţiei”, a explicat pentru France Presse secretarul general al RSF, Christophe Deloire.

‘Anul 2014 este anul unui regres brutal pentru libertatea de informare. Circa două treimi dintre cele 180 de ţări (analizate de RSF) au înregistrat rezultate mai slabe faţă de ediţia precedentă’ a clasamentului, subliniază RSF care, în paralel, sintetizează într-un indice ‘atingerile’ la adresa libertăţii presei.

Ţările considerate cele mai periculoase din lume de către jurnaliştii de la RSF sunt Siria, care stagnează pe locul 177, imediat după China (176) şi în faţa Turkmenistanului (178), Coreii de Nord (179) şi Eritreei (180), un cvartet neschimbat de anul trecut.

Irakul se clasează pe locul 156, iar Nigeria pe locul 111. Aceste ţări s-au confruntat în 2014 cu apariţia de ‘găuri negre’ de informaţie, precizează RSF, amintind de asemenea că extinderea fărădelegilor comise de gruparea teroristă Statul Islamic în Irak şi Siria ‘i-au pus pe jurnalişti pe fugă’.

De asemenea, Italia, care s-a confruntat cu o explozie a mafiei şi a procedurilor de defăimare abuzivă, s-a prăbuşit de pe locul 24 pe locul 73.

‘De la Boko Haram la gruparea SI, trecând prin traficul de droguri din ţările Americii Latine sau mafia siciliană, motivaţiile variază, însă modul de operare este acelaşi: reducerea la tăcere, prin frică sau represalii’, notează RFF.

Pentru al cincilea an consecutiv, Finlanda se menţine pe primul loc al clasamentului, urmată în acest an de Norvegia şi Danemarca, care a reuşit să pătrundă în acest trio fruntaş.

Însă, mai multe ţări europene mici scad în clasament: Luxemburgul trece de pe locul 4 pe locul 19, Liechtenstein de pe locul 6 pe locul 27, iar Andorra de pe locul 5 pe locul 32, cu cea mai mare cădere.

‘Acestea sunt situaţii destul de comparabile, cu o proximitate între puterile politice, economice şi mediatice, care generează conflicte de interese extrem de frecvente şi care continuă să câştige importanţă’, explică organizaţia non-guvernamentală.

Astfel, Bulgaria (locul 106, în scădere cu 6 locuri comparativ cu clasamentul din anul precedent), îşi păstrează ultimul loc printre ţările Uniunii Europene (UE), un alt ‘elev european rău’ fiind Grecia (locul 91, în creştere totuşi cu 8 locuri), care se clasează în urma Kuweitului.

La rândul său, Franţa a fost poziţionată pe locul 38, clasamentul neincluzând atacul comis la 7 ianuarie anul curent împotriva redacţiei Charlie Hebdo. Organizaţia non-guvernamentală continuă să deplângă un ‘caracter de confidenţialitate prea puţin protejat al surselor’ în Franţa.

Reporteri Fără Frontiere relevă de asemenea ‘intensificarea violenţei faţă de reporteri (…) care transmit informaţii de la manifestaţii’, citând în acest sens cazurile Ucraina, Hong Kong-ului, Braziliei şi Venezuelei, aceasta din urmă pierzând 21 de locuri (137).

Statele africane, în pofida unui uşor progres înregistrat de Coasta de Fildeş (locul 86, în creştere cu 15 locuri), continuă să figureze printre cele mai prost clasate. Astfel, Congo a pierdut 25 de locuri (107), iar Libia 17 (154).

Acest clasament se bazează pe şapte indicatori: nivelul abuzurilor, extinderea pluralismului, independenţa mass-media, mediul şi autocenzura, cadrul legal, transparenţa şi infrastructura.