România, pe primul loc în Europa la creşterea bugetului pentru apărare în 2017

Proximitatea faţă de Rusia şi avertismentele preşedintelui Trump au determinat creşterea bugetelor pentru Apărare de către ţările din Europa de Est, care se aliniază sau depăşesc ţinta recomandată de NATO, de 2% din Produsul Intern Brut, potrivit datelor Bloomberg.

România, Lituania şi Letonia, care împart Marea Neagră, respectiv frontiere terestre cu Rusia, înregistrează cele mai mari creşteri ale bugetelor pentru Apărare ca pondere în PIB, în 2017 faţă de 2016. Estonia şi Polonia nu sunt mult în urmă, cheltuind mai mult, ca pondere din PIB, decât ţările occidentale membre ale Alianţei.

Astfel, România a majorat cheltuielile pentru Apărare cu aproximativ 0,5% din PIB, de la circa 1,5% din PIB în 2016 la 2% din PIB în acest an. În Lituania, bugetul pentru Apărare a crescut în 2017 cu peste 0,3% din PIB, la 1,8% din PIB, iar în Letonia cu aproape 0,2% din PIB, la 1,7% din PIB.

Produsul Intern Brut al României estimat pentru acest an este de circa 815 miliarde de lei, deci bugetul destinat apărării este de circa 3,6 miliarde de euro.

În luna februarie, după publicarea proiectului de buget pe 2017, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a felicitat România, care, în opinia oficialului, reprezintă un exemplu de urmat pentru ceilalţi aliaţi.

„Felicit România pentru eforturile majore de a crește bugetul pentru apărare la 2% din PIB în 2017. Într-o lume cu amenințări complexe și în evoluție, este nevoie atât de bugete mai mari pentru apărare, cât și de o mai justă împărțire a sarcinilor. România oferă ambele — fiind un exemplu de urmat și de către alți Aliați”, a subliniat Stoltenberg.

Polonia cheltuieşte în acest an pentru Apărare 2% din PIB, iar Estonia 2,2% din PIB, în creştere cu 0,1% din PIB faţă de anul trecut. În Ungaria, bugetul pentru Apărare se ridică în 2017 la 1,1% din PIB.

În cazul Germaniei vorbim de 1,22% din PIB, însă sumele sunt semnificativ mai mari decât în cazul ţărilor mai sărace din est. Germania şi-a crescut anul acesta bugetul pentru Apărare cu 0,03% din PIB, alocând în plus 2,7 miliarde de euro.

Ţările care se simt cel mai expuse la ameninţarea rusă şi-au majorat bugetele pentru Apărare, crede Tony Lawrence, cercetător la International Centre for Defense and Security, citat de Bloomberg. El consideră că administraţia Trump a influenţat evoluţia lucrurilor mai puţin decât se crede, deoarece noul regim de la Casa Albă „nu a făcut decât să afirme mai agresiv o nemulţumire mai veche, de altfel corectă, a americanilor, aceea că aliaţii europeni nu-şi fac treaba”.

Rusia a agitat apele în Europa de Est după anexarea Peninsulei Crimeea, teritoriul ucrainean, în 2014, şi aparenta încurajare a „războiului hibrid” din estul şi sud-estul Ucrainei. În timp ce ţările baltice, care nu au o relaţie prea călduroasă cu Moscova, au majorat masiv cheltuielile pentru Apărare, state precum Ungaria, care şi-au îmbunătăţit relaţiile cu Rusia în ultimii ani, se descurcă cu mai puţin. La polul opus este Lituania, care vrea să ajungă la 2,5% din PIB pentru Apărare până în 2020.

România trebuie să cumpere armament

România trebuie să facă mai multe achiziţii de tehnică militară în viitorul apropiat, iar această creştere a bugetului pentru apărare nu i-a lăsat indiferenţi pe marii producători de armament. Americanii de la Bell, care au semnat în noiembrie anul trecut un memorandum cu IAR Ghimbav, ar dori să vândă elicopterul de atac Viper, europenii de la Airbus, care colaborează deja cu IAR Ghimbav ar dori, la rândul lor, să ne vândă propriul elicopter, H215. De asemenea, armata are nevoie de transportoare blindate 8×8, şi se discută deja despre achiziţia a câteva zeci de Piranha fabricate de General Dynamics în Eleţia, în condiţiile în care nemţii de la Rheinmetall au un parteneriat cu România pentru asamblarea în ţară a unui alt model de transportor, gândit de români dar aflat doar la stadiul de prototip. În plus, România mai are nevoie şi de avioane de luptă, şi, potrivit chiar declaraţiilor oficiale, am mai putea cumpăra alte 20 de avioane multirol F16, de acelaşi tip cu cele achiziţionate deja. 

De la începutul anului, au avut loc mai multe discuţii între oficialii acestor companii şi reprezentanţi de rang înalt ai puterii de la Bucureşti, ca ministrul Economiei şi Prim-ministrul. Guvernul şi-ar dori ca, măcar pentru o parte din achiziţii, producţia să fie integrată în România.