România, pe primul loc în UE la procentajul persoanelor ocupate în agricultură. Ultima la servicii

România a avut anul trecut cel mai ridicat procentaj din UE al persoanelor ocupate în sectorul agricol, de 29%, iar la servicii s-a situat pe ultima poziţie, cu 43%, în timp ce în privinţa angajaţilor calificaţi care lucrează manual ocupă primul loc în spaţiul comunitar, cu 49,3%.
Economica.net - vin, 05 oct. 2012, 12:29
România, pe primul loc în UE la procentajul persoanelor ocupate în agricultură.  Ultima la servicii

Media UE a persoanelor ocupate în agricultură a fost anul trecut de 5%, iar pentru servicii de aproape 70%, potrivit celui mai recent sondaj privind piaţa muncii al Eurostat.

Situaţia la nivelul UE înregistreză diferenţe mari între statele membre în funcţie de procentajul de angajaţi (inclusiv persoane care lucrează pe cont propriu) din diferite sectoarele economice, notează biroul de statistică al Comisiei Europene.

În agricultură, România se află pe prima poziţie la nivel european, cu 28,6% din angajaţi ocupaţi în acest sector, fiind urmată de Polonia cu 13% şi Grecia cu 12%. Cel mai redus procentaj al angajaţilor din agricultură, de sub 2%, este înregistrat în Marea Britanie, Germania, Belgia, Malta şi Luxembourg.

România ocupă ultimul loc la angajaţii din servicii, cu 43%, faţă de maximul de 83% în Luxembourg şi media UE de 69,8%.

În sectorul serviciilor destinate pieţei, România are cel mai redus procentaj de angajaţi, de 26,3%. Pe penultimul loc se află Polonia, cu 34%, iar pe prima poziţie Irlanda şi Cipru cu câte 45%. Serviciile destinate pieţei includ comerţul, transporturile, domeniul hotelier şi alimentar, comunicaţiile, finanţele şi asigurările, sectorul imobiliar, activităţile stiinţifice şi tehnice, activităţile administrative şi de suport.

La servicii care nu vizează direct piaţa, România ocupă, de asemenea, ultima poziţie în UE, cu 16,3%. Penultima poziţie este ocupată de Bulgaria, cu 22%, în timp ce primele locuri aparţin Luxembourgului, cu 42%, respectiv Danemarcei şi Olandei, cu câte 38%. Această categorie de servicii include: administraţia publică, educaţie, sănătate, artă şi petrecerea timpului liber, activităţi de angajator ale unor gopspodării şi alte activităţi.

În industrie, procentajele angajaţilor variază de la 13% în Luxembourg şi 17% în Olanda, la 38% în Cehia şi 37% în Slovacia. Media la nivel european este 25,2%.

România are un procentaj al angajaţilor ocupaţi în industrie (inclusiv construcţii) de 28,8%, aproape egal cu nivelul de 28,6% din agricultură.

Aproape jumătate, 49,3%, din angajaţii din România sunt calificaţi şi lucrează manual (precum operatori de utilaje industriale sau practicanţi ai unor meserii), cel mai ridicat nivel şi dublu faţă de media UE de 24,4%. România este urmată de Polonia, cu 37,2%, în timp ce la polul opus se află Marea Britanie, cu 15,1%, şi Luxembourg, cu 15,4%.

Angajaţii calificaţi care nu lucrează manual (precum oficiali de rang înalt, manageri şi tehnicieni) constituie cea mai largă categorie ocupaţională din UE, cu 39,4% din totalul angajaţilor. Luxembourg se situează pe primul loc, cu 56,4%, iar România pe ultimul, cu 23,1%, urmată de Bulgaria, cu 29,9%.

România se află pe ultimul loc în UE şi la procentajul angajaţilor cu calificare redusă dar care nu lucrează manual (funcţionari, servicii, angajaţi din retail), cu 17,1%, din total. Grecia are cel mai ridicat procentaj de astfel de angajaţi, 32,1%, faţă de media UE de 27,1%.

Ocupaţiile elementare (care presupun activităţi simple, efectuate manual şi deseori cu efort fizic) înregistrează o medie de 9,4% în UE, în timp ce în România se situează la 10,6%. Maximul, 17,4% este înregistrat în Cipru, iar minimul, de 5%, în Suedia.

Un procentaj covârşitor, de 71,3% din persoanele care lucrează pe cont propriu în România sunt ocupate în agricultură, maxim în UE, unde media este de 17,5%. În industrie lucrează 12,4% din această categorie de angajaţi, iar în sectorul serviciilor 16,3%.

Din cauza ponderii foarte ridicate a sectorului agricol, doar 5,8% dintre românii care lucrează pe cont propriu au şi alţi angajaţi, faţă de media UE de 28,9%. Maximul în spaţiul comunitar este consemnat de Estonia, cu 46,3%.

Angajaţii cu normă întreagă din România au lucrat de obicei anul trecut în medie 41 de ore pe săptămână, peste media europeană de 40,4 ore. Bărbaţii au lucrat în medie de obicei câte 41,2 ore pe săptămână, iar femeile 40,7 ore.

Cea mai lungă săptămână de lucru pentru angajaţii cu normă întreagă a fost înregistrată în Marea Britanie – 42,2 ore, urmată de Austria – 41,8 ore, Cipru şi Portugalia – ambele 41,1 ore. Angajaţii din Danemarca au lucrat cel mai puţin pe săptămână din UE, 37,7 ore, urmaţi de cei din Irlanda – 38,4 ore, Italia – 38,8 ore şi Olanda – 39 ore.

În toate statele membre, bărbaţii au avut un program mai lung decât femeile.

România are cel mai redus procentaj din UE al angajaţilor cu contract pe durată limitată, de numai 2%, urmată de Lituania, cu 3%, Bulgaria şi Estonia, ambele cu 4%. Pe primul loc în UE la angajaţi cu contract pe perioadă determinată se află Polonia, cu 27%, Spania, cu 25% şi Portugalia, cu 22%.

Te-ar mai putea interesa și
Preşedintele Vladimir Putin promite mai multe ”distrugeri” în Ucraina după atacul din Rusia de sâmbătă
Preşedintele Vladimir Putin promite mai multe ”distrugeri” în Ucraina după atacul din Rusia de sâmbătă
Preşedintele rus Vladimir Putin a promis duminică şi mai multă "distrugeri" în Ucraina după un atac cu drone în ajun, pe care Moscova îl atribuie Kievului, asupra unor clădiri dintr-un oraş......
Inteligența artificială și locurile de muncă. Românii, printre cei mai îngrijorați europeni de pierderea joburilor
Inteligența artificială și locurile de muncă. Românii, printre cei mai îngrijorați europeni de pierderea joburilor
Românii se află printre europenii care se tem cel mai mult că inteligența artificială va duce la pierderea multor locuri ...
BNP Paribas creează un gigant european în domeniul gestionării activelor,după tranzacţia 5,1 miliarde euro cu Axa
BNP Paribas creează un gigant european în domeniul gestionării activelor,după tranzacţia 5,1 miliarde euro cu Axa
BNP Paribas SA va plăti 5,1 miliarde de euro pentru achiziţionarea diviziei de gestionare a activelor grupului francez ...
AUR nu participă la consultările de la Cotroceni; Simion: Nu avem ce discuta cu un preşedinte ilegitim
AUR nu participă la consultările de la Cotroceni; Simion: Nu avem ce discuta cu un preşedinte ilegitim
Preşedintele AUR, George Simion, a anunţat că formaţiunea sa nu participă la consultările de la Palatul Cotroceni pentru ...