România, pe ultimele locuri în UE, după ponderea cheltuielilor cu protecţia socială în PIB

Conform acestor date, nouă state membre – Franţa (27,3%), Finlanda (25,7%), Italia (25,2%), Austria (22,9%), Belgia (22,7%), Grecia (22,5%), Danemarca (22,4%), Spania (22,1%) şi Luxemburg (20,6%) – au alocat cel puţin 20% din PIB pentru protecţia socială în 2020, în timp ce Irlanda (10,2%), Malta (12%), Bulgaria (13,1%), Cipru şi Ungaria (ambele cu 13,6%), Letonia (13,5%) şi România (13,8%) au cheltuit mai puţin de 14% din PIB, mult sub media de 22% înregistrată la nivelul Uniunii Europene, scrie Agerpres.

În 2020, totalul cheltuielilor publice în UE s-a situat la 53,1% din PIB. Din cauza pandemiei de COVID-19 şi a măsurilor guvernamentale adoptate pentru a atenua efectele sale, acest procent a crescut semnificativ faţă de anul precedent (46,5%), ca o consecinţă a scăderii PIB-ului şi a majorării cheltuielilor totale.

În UE, cea mai mare parte a cheltuielilor publice în 2020 au fost reprezentate de protecţia socială (echivalentul a 22% din PIB), fiind urmată de sănătate (8% din PIB), servicii publice generale (6,2% din PIB%), afaceri economice (6,1% din PIB), educaţie (5% din PIB), ordine şi siguranţă publică (1,8% din PIB), recreere, cultură şi religie (1,2% din PIB), protecţia mediului (0,9% din PIB) şi locuinţe şi afaceri comunitare (0,6% din PIB).

Când vine vorba de cheltuielile guvernamentale pentru sănătate, pe primul loc în UE sunt Cehia şi Austria (ambele cu 9,2% din PIB), la polul opus fiind Irlanda şi Polonia (ambele cu 5,4% din PIB) şi România (5,5% din PIB).

Suedia este pe primul loc în UE când vine vorba de ponderea cheltuielilor cu educaţia în PIB (7,2%), pe ultimele locuri fiind Irlanda (3,1% din PIB), România (3,7% din PIB) şi Bulgaria (4% din PIB).

La „afaceri economice”, campioanele sunt Croaţia (11,3% din PIB) şi Malta (10%), în timp ce în România procentul este de 6,3% din PIB.

Italia (8,7%), Grecia şi Finlanda (ambele cu 8,4%) sunt pe primele locuri în UE când vine vorba de ponderea cheltuielilor cu serviciile publice generale, în timp ce în România procentul este de 5,1% din PIB.