Conform acestor date, cinci state membre (Finlanda, Franţa, Danemarca, Italia şi Austria) au alocat cel puţin 20% din PIB pentru protecţia socială în 2019, în timp ce Irlanda, Malta, Bulgaria şi România au cheltuit mai puţin de 12% din PIB pentru protecţia socială. În cazul României, ponderea cheltuielilor cu protecţia socială în PIB a fost de 11,9% în 2019, sub media de 19,3% înregistrată la nivelul Uniunii Europene.
În 2019, totalul cheltuielilor publice în UE s-a situat la 46,6% din PIB, similar cu nivelul din 2018, dar în scădere puternică faţă de nivelul de vârf din 2009 (50,7% din PIB).
În UE, cea mai mare parte a cheltuielilor publice în 2019 au fost reprezentate de „protecţia socială” (echivalentul a 19,3% din PIB), fiind urmată de „sănătate” (7% din PIB), serviciile generale ale administraţiei publice (5,8 din PIB%), „educaţie” (4,7 din PIB%), „afaceri economice” (4,4% din PIB), „ordine şi siguranţă publică (1,7% din PIB), „Apărare” şi ” recreere, cultură şi religie” (ambele cu 1,2% din PIB), „protecţia mediului” (0,8% din PIB) şi „locuinţe şi afaceri comunitare” (0,6% din PIB).
Când vine vorba de cheltuielile guvernamentale pentru sănătate, pe primul loc în UE este Austria, ţară care în 2019 a alocat 8,3% din PIB în acest sens, urmată de Danemarca (8,2%) şi Franţa (8%). La polul opus sunt România, Cipru, Letonia, Bulgaria, Irlanda, Ungaria, Polonia, Estonia, Grecia, Spania, Croaţia, Italia, Lituania, Luxemburg, Malta, Portugalia şi Slovenia, ţări care se situează sub media de 7% înregistrată în UE.
Suedia este pe primul loc în UE când vine vorba de ponderea cheltuielilor cu educaţia în PIB (6,9%), fiind urmată de Danemarca (6,3%), Belgia (6,2%) şi Estonia (6%), pe ultimele locuri fiind România, Bulgaria, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Italia, Lituania, Luxemburg, Portugalia şi Slovacia, ţări care se situează sub media de 4, înregistrată în UE.