La nivelul UE, ponderea cheltuielilor pentru protecţie socială în PIB a scăzut uşor de la 28,3% în 2011 la 28,2% în 2016, în timp ce în România aceasta s-a redus de la 16,5% în 2011 la 14,6% în 2016.
În Uniunea Europeană, cheltuielile pentru protecţia socială arată diferenţe majore între statele membre. În 2016, cheltuielile pentru protecţia socială au reprezentat cel puţin 30% din PIB în Franţa (34%), Finlanda şi Danemarca (ambele cu 32%), precum şi în Austria, Belgia, Italia, Suedia şi Olanda (toate cu 30%). În contrast, cheltuielile pentru protecţia socială au reprezentat sub 20% din PIB în România, Lituania şi Letonia (toate cu 15%), Irlanda (16%), Estonia şi Malta (ambele cu 17%), Bulgaria şi Slovacia (ambele cu 18%), Cehia, Cipru şi Ungaria (toate cu 19%).
În 2016, cele mai ridicate cheltuieli din UE pentru protecţia socială per capita ajustate la puterea de cumpărare (PPS) se înregistrau în Austria, Germania, Danemarca, Olanda şi Franţa, iar cele mai scăzute în România, Bulgaria şi Letonia.
În medie, în UE, pensiile de vârstă şi de supravieţuitor au însemnat aproape 46% din totalul beneficiilor sociale în 2016 şi au reprezentat cea mai mare parte a beneficiilor de protecţie socială în aproape toate statele membre. Ponderea pensiilor de limită vârstă şi de supravieţuitor în totalul cheltuielilor pentru protecţia socială era cea mai mare în Grecia (65%), Italia şi Portugalia (ambele cu 58%), Polonia şi Cipru (ambele cu 56%), la polul opus fiind Irlanda (34%), Germania (39%), Luxemburg (40%), Estonia şi Marea Britanie (ambele cu 42%).
În schimb, ponderea ocupată de ajutoarele de şomaj în totalul cheltuielilor pentru protecţie socială în rândul statelor membre varia între mai puţin de 1% în România şi în Polonia şi 10% în Irlanda.