România plăteşte astăzi prima rată din cea mai mare datorie din istorie

Prima rată din creditul de aproape 20 de miliarde de euro, cel mai mare împrumut contractat de România vreodată, va fi plătită astăzi, 6 august, şi echivalează cu peste 670 de milioane de euro, sau cu peste 3,09 miliarde de lei. Rata este aferentă creditului acordat de Fondul Monetar Internaţional (FMI) ca parte a schemei de împrumut FMI + UE + Banca Mondială + BERD, aprobată în 2009.
Economica.net - lun, 06 aug. 2012, 05:28
România plăteşte astăzi prima rată din cea mai mare datorie din istorie

Până la sfârşitul anului, România va trebui să returneze Fondului Monetar Internaţional (FMI)  peste 1,7 miliarde de euro, sau echivalentul a peste 1,45 miliarde de „drepturi speciale de tragere“ (DST, moneda de cont cu care lucrează FMI).

Începerea plăţii datoriei contractate în 2009 va constitui o presiune în plus asupra cursului valutar. Leul se depreciază, de obicei, în preajma datelor de plată a unor rate mari.

După relaxarea din urma zilei referendumului, leul a reînceput să se deprecieze, iar BNR a anunţat vineri un curs de referinţă a 4,6481 lei/euro.

Până acum, România a plătit doar dobânzile periodice la împrumutul de 12,95 de miliarde de euro acordat de FMI.

Rate similare cu cea care va fi plătită luni, de 670 milioane de euro (546,25 de milioane DST), urmează să fie virate către FMI la fiecare 3 luni, până la rambursarea integrală a creditului, în 2015.

Se vor adăuga alte rate de până la 300 milioane de euro, conform graficului de plată preluat de ECONOMICA.NET de pe site-ul FMI.

Anul viitor va fi cel mai greu an de plată a datoriei, când va trebui să rambursăm 5,27 miliarde de euro (peste 4,29 miliarde DST).

Urmează în:

2014: plata a 4,84 miliarde de euro (3,95 miliarde DST)

2015: 1,52 miliarde de euro (1,24 miliarde DST).

Apoi va urma, până în 2026, plata anuală a unor dobânzi de circa 1,1 miliarde de euro (aproximativ 900 de milioane DST).

Acordul cu FMI + UE + Banca Mondială + BERD a fost promovat ca unul „preventiv”, ca o „centură de siguranţă”, în contextul a ce avea să se dovedească a fi cel mai greu an al crizei.

Unul dintre obiectivele principale ale acordului era reluarea creditării bancare prin echilibrarea măsurilor de reducere de către BNR a rezervelor minime obligatorii constituite în valută de bănci.

Nevoia de refinanţare a datoriei anterioare a României trebuia să nu mai pună o presiune prea mare pe lichidităţile de pe piaţa monetară, ci să stimuleze investiţiile, dar şi să constituie „o gură de oxigen“ pentru cursul valutar al leului.

Cursul a fost susţinut de BNR până de curând, dar investiţiile nu au fost stimulate vizibil. Salariile şi pensiile bugetarilor au fost plătite dar nu înainte de a fi reduse, sau a fi taxate suplimentar, mai întâi.

Te-ar mai putea interesa și
Inteligența artificială și locurile de muncă. Românii, printre cei mai îngrijorați europeni de pierderea joburilor
Inteligența artificială și locurile de muncă. Românii, printre cei mai îngrijorați europeni de pierderea joburilor
Românii se află printre europenii care se tem cel mai mult că inteligența artificială va duce la pierderea multor locuri de muncă în țara lor, potrivit unui studiu realizat în 33 de țări.......
BNP Paribas creează un gigant european în domeniul gestionării activelor,după tranzacţia 5,1 miliarde euro cu Axa
BNP Paribas creează un gigant european în domeniul gestionării activelor,după tranzacţia 5,1 miliarde euro cu Axa
BNP Paribas SA va plăti 5,1 miliarde de euro pentru achiziţionarea diviziei de gestionare a activelor grupului francez ...
AUR nu participă la consultările de la Cotroceni; Simion: Nu avem ce discuta cu un preşedinte ilegitim
AUR nu participă la consultările de la Cotroceni; Simion: Nu avem ce discuta cu un preşedinte ilegitim
Preşedintele AUR, George Simion, a anunţat că formaţiunea sa nu participă la consultările de la Palatul Cotroceni pentru ...
Costin (BNS): Este greu de crezut că va apărea o nouă Lege de salarizare în sectorul bugetar până în 2029
Costin (BNS): Este greu de crezut că va apărea o nouă Lege de salarizare în sectorul bugetar până în 2029
România va avea o nouă Lege de salarizare în sectorul bugetar, care presupune o creştere de cheltuială salarială, atunci ...