„Infrastructura este necesară pentru dezvoltare, iar oamenii de afaceri, deocamdată, o consideră un punct slab. Într-adevăr, dezvoltarea infrastructurii în ultima perioadă este impresionantă din punctul nostru de vedere şi sperăm ca programele care sunt de viitor să se dezvolte conform planurilor pe care Ministerul Transporturilor le-a programat. (…) Prin poziţia sa geostrategică, România are avantaje competitive semnificative, atât în Uniunea Europeană, cât şi în NATO, ceea ce implică o responsabilitate deosebită pentru asigurarea rezilienţei economiei la crizele succesive pe care le traversăm astăzi. În contextul actual, România are oportunitatea de a deveni un jucător interesant în materie de lanţuri de aprovizionare şi rute comerciale, ţinând cont de două condiţii: trebuie să finalizăm la termenele asumate obiectivele majore de infrastructură aflate în diverse faze şi să abordăm infrastructura ca pe un proiect integrat, care să implice totalitatea facilităţilor de transport – rutier, feroviar, maritim, fluvial şi aerian”, a spus Stocklosa, în deschiderea Forumului de Infrastructură, Transporturi şi Logistică, ediţia a IV-a, scrie Agerpres.
În acest context, preşedintele CCIB a punctat „potenţialul excepţional” al Dunării şi al porturilor româneşti fluviale şi maritime.
„Prin susţinerea instituţională pe toate palierele, la nivel central şi local, acestea pot contribui semnificativ la dezvoltarea infrastructurii în ansamblul ei. Este de notorietate că transportul pe apă este cel mai puţin poluant şi mai ieftin. În acest context, apreciem că trebuie acordată atenţia cuvenită investiţiilor pentru amenajarea Dunării pentru navigaţie pe tot parcursul anului. Sunt proiecte care, fără îndoială, vor contribui la dezvoltarea durabilă a economiei româneşti, cu atât mai mult cu cât, începând de la 1 ianuarie, am intrat cu drepturi depline în spaţiul Schengen”, a menţionat acesta.
Stocklosa a precizat că există interes pentru deschiderea de noi căi de navigaţie, iar România se află în discuţii cu Turcia, pentru proiecte comune ce vor contribui la creşterea gradului de eficienţă al transportului de mărfuri neperisabile şi la stimularea schimburilor comerciale între cele două ţări.
„Concret, am identificat interes pentru deschiderea de noi căi de navigaţie şi suntem în discuţii cu Turcia să dezvoltăm proiecte comune în acest sens, pentru dezvoltarea parteneriatului comercial dintre România şi ţările din centrul şi vestul Uniunii Europene, iar implementarea acestui proiect va contribui la creşterea eficienţei transportului de mărfuri neperisabile, extinderea colaborării în domeniul logistic şi la stimularea schimburilor comerciale între România şi Turcia, care este cel mai mare partener al României din afara Uniunii Europene. Având în vedere impactul economic al proiectului, acesta a fost prezentat de noi în luna februarie, chiar zilele trecute, la Viena, în cadrul Adunării Generale a Federaţiei Camerelor de Comerţ Dunărene, organizaţie al cărei membru fondator este Camera bucureşteană. Acesta este un exemplu de dezvoltare durabilă viitoare, dar nu este singurul”, a susţinut şeful CCIB.
În altă ordine de idei, Iuliu Stocklosa a transmis membrilor CCIB să insereze clauza arbitrară în contracte lor comerciale, întrucât „avantajele arbitrajului sunt incontestabile”.
„Înainte de a încheia, aş vrea să mai punctez o facilitate a produselor camerale şi anume posibilitatea soluţionării litigiilor, inclusiv a celor privind transportul prin arbitraj, aici, la Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ Bucureşti. Litigiile sunt inerente, aşa că vă invit să fiţi pregătiţi. Cum? Prin inserarea clauzei arbitrare în contractele dumneavoastră. Fac această sugestie pentru că avantajele arbitrajului sunt incontestabile: şedinţele nu sunt publice, dosarul este confidenţial, fiind evitate astfel eventuale prejudicii de imagine şi pierderi, pierderi financiare deloc de neglijat ce derivă din aceasta. În plus, perioada de timp necesară pentru soluţionarea litigiilor şi costurile sunt incomparabil mai reduse decât în cazul în care se apelează la instanţă”, a subliniat el. A