România poate deveni prim facilitator în materie de lanţuri de aprovizionare între Europa de Vest şi cea de Est – Studiu EY

Un procent de 74% dintre participanţii la acest studiu consideră că România poate să devină un prim furnizor în materie de lanţuri de aprovizionare între Europa de Vest şi Europa de Est. Doar un procent de 14% dintre aceştia sunt de părere că România nu are forţă să câştige acest statut, iar 12% au declarat că nu ştiu ce să spună despre acest aspect, scrie Agerpres.

Dintre respondenţii care consideră că România va juca un rol primordial în asigurarea tranziţiei dintre Europa de Est şi cea de Vest, cei mai mulţi provin din domeniul IT & software – 73%, din sectorul comerţului – 67% şi din industria de automobile – 67%, relevă datele studiului, dat miercuri publicităţii.

„Reţelele lanţurilor de aprovizionare din România au capacitatea să acopere golurile lăsate în Estul Europei de războiul din Ucraina. În acest sens, 59% dintre respondenţi consideră că acestea au capacitatea să suplimenteze cererea afectată de conflictul din Ucraina. Industriile care prezintă cei mai mulţi respondenţi sunt similare cu cele prezentate anterior, şi anume, IT & Software (63%), comerţ (47%) şi automobile (67%). În schimb, 25% dintre respondenţi sunt neutri în ceea ce priveşte această chestiune, iar 16% consideră că puterea reţelelor lanţurilor de aprovizionare din România este scăzută, când vine vorba de a susţine cererea afectată de conflict”, menţionează cercetarea.

Cea mai bună soluţie indicată pentru a spori atragerea de noi investiţii străine în activitatea lanţurilor de aprovizionare pe fondul războiului ar fi investiţiile în infrastructură – 61%, a doua cea mai aleasă variantă fiind investiţiile în domeniul tehnologiei şi inovaţiei – 53%, urmată de oferirea de beneficii fiscale companiilor care aleg să relocheze lanţurile de aprovizionare în România – 51%. Ultimele două cel mai puţin selectate variante sunt întărirea puterii financiare a pieţei interne din România 46% şi politici mai sustenabile în vederea decarbonării lanţurilor de aprovizionare pe viitor – 35%.

Conform sursei citate, mediul de afaceri din România este rezilient în faţa mişcărilor macro din regiune. Astfel, executivii intervievaţi în cadrul chestionarului lansat de EY România au menţionat că organizaţiile din care fac parte sau pe care le conduc plănuiesc să modifice strategia de business cu privire la producţia şi furnizarea produselor lor – 56%. Un procent de 32% au spus că nu vor exista schimbări în materie de model de business, iar 12% că nu cunosc detalii despre acest aspect.

Cei mai mulţi dintre respondenţii la chestionar văd viitorul lanţurilor de aprovizionare din compania lor asociat cu acoperirea unor categorii noi de clienţi – 45%. Decarbonizarea lanţurilor de aprovizionare începe să figureze din ce în ce mai mult pe agenda executivilor din România. Astfel, 41% dintre respondenţi asociază viitorul aprovizionării cu investiţii în sfera economiei sustenabile, iar 34% cu investiţii în activităţi din sfera economiei circulare. De asemenea, una dintre variantele cele mai alese de către respondenţi a fost reducerea dependenţei faţă de furnizori de materii prime globali şi tranziţia către furnizori regionali – 43%.

În ultimii ani, ca urmare a crizei sanitare şi a conflictului care a izbucnit în Ucraina, companiile s-au confruntat mai întâi cu o sistare a lanţurilor de aprovizionare, urmată de o forţare a companiilor de a-şi reloca operaţiunile mai aproape de pieţele lor de origine sau de clienţii acestora.

„Reorganizarea lanţurilor de aprovizionare din perioada pandemiei a forţat companiile să renunţe la ideea de a modifica structura acestora din cauza costurilor, însă rămâne de văzut dacă acest scenariu se va repeta şi în prezent în contextul războiului din Ucraina. Situaţia actuală este diferită tocmai pentru că firmele vor fi obligate să caute alternative la aprovizionarea cu componente şi materiale din Rusia. Multe fabrici care operează în vestul Ucrainei au avut producţia perturbată, iar în acest caz companiile trebuie să caute alte soluţii dacă războiul persistă”, relevă studiul.

Totodată, războiul a afectat preţurile la energie şi, astfel, transportul materialelor şi componentelor din Asia a început să erodeze competitivitatea costurilor din regiune. Implicit, apare problema sustenabilităţii, iar presiunea cu privire la decarbonizarea lanţurilor de aprovizionare face ca aprovizionarea locală să fie mai convingătoare.

Studiul de atractivitate european EY ne-a arătat că în momentul izbucnirii războiului din Ucraina 30% dintre executivii intervievaţi doreau să îşi reducă dependenţa de o singură ţară. La întrebarea în ce măsură relocarea şi reorganizarea lanţurilor de aprovizionare în contextul geopolitic actual ar spori numărul de investiţii la nivel european, 46% dintre respondenţi au menţionat că într-o mare măsură, 28% că într-o foarte mare măsură, 18% au fost de părere că nu va exista o creştere a investiţiilor, pe când doar 8% au considerat că doar într-o foarte mică măsură.

„În contextul geopolitic actual de crize suprapuse, numeroase companii producătoare şi-au închis facilităţile de producţie din Ucraina şi Rusia, decalajul din producţie reflectându-se în creşterea preţurilor. În încercarea de a acoperi acest gol în lanţurile de aprovizionare, credem că aceşti producători vor căuta să se relocheze în regiunea noastră prin investiţii brownfield, achiziţii de producţii existente sau chiar greenfield. Rezultatele studiului actual confirmă faptul că România este una din zonele cele mai atrăgătoare în această privinţă. Poziţia geografică joacă un rol important în modelarea acestui fenomen, adăugându-se indicatorilor economici pozitivi care sunt consideraţi de obicei”, afirmă Iulia Bratu, Partener, Head of Lead Advisory, EY România.

Studiul derulat de EY România are la bază răspunsurile a 100 de respondenţi, cu funcţii executive relevante, cum ar fi CEO, CFO, COO (Chief Operating Officer), Chief Tech Officer, Manager General, Director de Investiţii, Comercial, de Dezvoltare şi Planificare, de Strategie, Fondatori/Acţionari.

Sectoarele cele mai reprezentative în cadrul studiului au fost: IT & Software – 22%, Comerţ – 21%; – Agricultură 7%, Materiale de Construcţii 7%, Industria alimentară 6%, Industria de automobile 6%, Industria chimică 6%, Electronice şi Electrocasnice 6%; – Transport 5%, Industria farmaceutică 4%, Industria grea 2%; Producţia de bunuri de larg consum 2%.
Datele au fost colectate în luna octombrie 2022, cu sprijinul companiei IPSOS.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 365.399 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 45,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2022. Reţeaua lor este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia îi ajută să le ofere clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume.

Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale. Cei peste 900 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. Compania are birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.