România poate fi ferită de marile riscuri globale prin proiecte naţionale de creştere a ocupării forţei de muncă – Tradeville

„O combinaţie de fonduri europene şi de sume colectate prin intermediul pieţei de capital ar trebui să asigure „combustibilul necesar”, care ar putea funcţiona ca un catalizator pentru schimbări pozitive majore în economia ţării”, scrie Ovidiu Dumitrescu, CFA, directorul general adjunct al casei de brokeraj Tradeville.

Fondurile europene ar trebui să finanţeze proiectele naţionale de infrastructură (autostrăzi şi nu numai), iar companiile ar putea atrage finanţare prin Bursă pentru proiecte individuale.

În 2015, România va trebui să facă faţă nu numai provocărilor externe mai noi sau mai vechi, dar şi problemelor interne mai vechi. „Problemele structurale ţin de nivelul de ocupare scăzut, de sporul natural negativ şi de infrastructura deficitară”, aminteşte brokerul de la Tradeville, unul dintre liderii tranzacţionării online din România.

„Doar un sfert sau o cincime din populaţie produce venituri din care se asigură serviciile publice (sănătate, drumuri, servicii de urgenţă, asistenţă socială etc.)”. Astfel că, „o revizuire a sistemelor de asistenţă socială, alături de programe serioase de reorientare şi recalificare profesională (…) ar trebui să ajute în mod semnificativ la îmbunătăţirea volumului de venituri publice şi, mai ales, a nivelului general de trai”, spune Ovidiu Dumitrescu.

Analistul nu uită să adauge că reformele menţionate  nu vor rezolva probelemele României, în orice caz nu neapărat în 2015 şi nu fără proiecte naţionale care să atace deficienţele de infrastructură, fie că acestea sunt „colectarea taxelor şi impozitelor, un sistem medical de care sunt nemulţumiţi atât bolnavii, cât şi personalul sanitar, dar şi la infrastructura de transport sau în reţeaua electrică şi de utilităţi publice. Aceste lucruri sunt, prin excelenţă, apanajul autorităţilor publice, astfel că soluţia ar trebui să vină din partea lor”, conchide directorul Tradeville.

Provocările interne se manifestă în contextul acutizării celor externe: „continuarea prăbuşirii cotaţiilor petrolului, potențiale presiuni deflaţioniste la nivel global (în special în Europa de Vest) şi posibile turbulenţe geopolitice în regiune”.

„Reducerea cotaţiilor petrolului are şanse mari să continue şi în 2015, cu impact negativ pentru companiile petroliere (şi, în subsidiar, pentru producătorii de energie), dar pozitiv pentru afacerile care folosesc petrolul şi derivatele sale ca materie primă ori combustibil şi pentru industriile energo-intensive. De altfel, reducerea drastică a preţurilor petrolului este comparabilă cu un program de stimulare a economiei prin ieftinirea ce o induce în costul energiei”, explică Ovidiu Dumitrescu.

Deocamdată, însă, bursele lumii reacţionează negativ la ieftinirea petrolului, ca şi a energiei, în general, pentru că interpretează această tendinţă, ca un indiciu  de încetinire a creşterii economice globale. Dacă petrolul se ieftineşte, asta înseamnă că este cerere mică, adică economia nu consumă, pentru că nu creşte – este logica elementară a pieţelor. Dimpotrivă, energia ieftină ar putea fi una dintre oportunităţile programelor de stimulare a economiei.

Ovidiu Dumitrescu, CFA, director general adjunct Tradeville

„Totuşi, cotaţii mai reduse ale energiei contribuie pe termen scurt la înrăutăţirea fenomenului de reducere a preţurilor (deflaţie) ce afectează o serie de economii importante la nivel global (UE, Japonia, China), ceea ce tinde să accentueze presiunile negative în privinţa creşterii economice”, explică directorul Tradeville.

Uniunea Europeană este principala piaţă de desfacere pentru produsele de export ale României, şi întârzierile creşterii în UE ne afectează.

„Acest risc este, însă, contrabalansat de creşterea probabilităţii unui program masiv de stimulare monetară ce ar urma să fie lansat de Banca Centrală Europeană în 2015. Istoria recentă arată că principalele beneficiare ale unui astfel de program nu sunt economiile din zona euro, ci acelea de la periferia Uniunii, care, întocmai ca în cazul României, au o rată de creştere superioară mediei UE”.

În fine, riscurile geopolitice sunt şi cele mai greu de controlat.

„După prăbuşirea rublei şi înrăutăţirea condiţiilor de trai pentru unii dintre cetăţenii Federaţiei Ruse, nivelul de adversitate între aceasta şi membrii NATO a crescut, în timp ce în Ucraina situaţia este în continuare dificilă. Deşi România nu ar trebui să fie afectată la nivel fundamental, dintr-un exces de prudenţă mulţi investitori ar putea evita această regiune (în care este inclusă şi ţara noastră), până la dispariţia tensiunilor militare din interiorul Ucrainei”, a mai spus Ovidiu Dumitrescu.