România, mai atractivă decât Olanda, Suedia şi Italia pentru investiţii străine în următorii 3 ani

Economica.net
20 06. 2012
romania_in_europa_23445567_76062700

Astfel, România este mai atractivă decât Cehia, Turcia, Elveţia, Olanda, Italia, Spania sau Suedia.

„România are avantajul unei rate de creştere a PIB-ului promiţătoare în comparaţie cu media europeană şi al unui capital uman valoros. Vedem tot mai mulţi investitori atraşi de sectorul energiei regenerabile. Mai multe privatizări sunt planificate în perioada următoare, încurajând investitorii din întreaga lume să privească spre ţara noastră. Este esenţial să stimulăm această evoluţie pozitivă prin strategii economice adecvate”, a declarat într-un comunicat Bogdan Ion, Country Managing Partner Ernst & Young România.

Primele cinci poziţii din clasament sunt ocupate, în ordine, de Germania, Polonia, Marea Britanie, Rusia şi Franţa.

Studiul are la bază o metodologie care cuprinde două analiza numărului de proiecte de investiţii străine realizate în 2011, pe de o parte, şi o analiză soft, a percepţiei privind atractivitatea ţărilor europene pentru investiţii străine, pe de altă parte.

Prima analiză include doar proiectele de investiţii străine concretizate în active noi sau noi locuri de muncă, fiind excluse investiţiile de portofoliu şi fuziunile şi achiziţiile.

Cealaltă analiză defineşte atractivitatea unei locaţii privind investiţiile străine printr-un mix între imaginea sa, încrederea investitorilor şi percepţia privind capacitatea ţării respective de a oferi beneficii competitive pentru investitori. Pentru această componentă, cercetarea a fost realizată de CSA Institute în perioada februarie şi martie 2012, prin interviuri telefonice aplicate unui eşantion reprezentativ de 840 de factori de decizie din companii din întreaga lume.

În ciuda fragilităţii economiei din zona euro, fluxul de investiţii spre Europa a continuat să crească în 2011, numărul de proiecte fiind considerabil mai mare decât înainte de criză, conform raportului anual European Attractiveness Survey dezvoltat de Ernst & Young. În Europa, numărul proiectelor de investiţii a crescut cu 2%, de la 3.757 în 2010, la 3.906 în 2011.

Deşi evoluţia numărului de proiecte a fost modestă, în fapt, valoarea medie a acestora a fost semnificativ mai mare, iar numărul de locuri de muncă generate de investiţiile străine directe a crescut cu 15%.

SUA rămâne cel mai mare investitor în Europa, dezvoltând 1.028 de proiecte, care reprezintă 26% din numărul total. Numărul proiectelor de investiţii dezvoltate de SUA a crescut astfel cu 6% în 2011, ajungând la cel mai înalt nivel înregistrat de studiul Ernst & Young în ultimii 10 ani.

Investitorii sunt destul de încrezători în capacitatea Europei de a depăşi dificultăţile complexe şi multiple cu care se confruntă. Europa demonstrează un nivel ridicat, chiar surprinzător de atractivitate. Sondajul Ernst & Young a relevat faptul că investitorii consideră Europa de Vest cea mai atractivă destinaţie pentru investiţii străine directe, după China, în timp ce Europa Centrală şi de Est se clasează a treia. Investitorii rămân încrezători în evoluţia Europei: 81% sunt de părere că Europa va depăşi problemele economice actuale.

Economiile din Europa Centrală şi de Est conduc în privinţa investiţiilor în industriile prelucrătoare. România, Serbia, Slovacia şi Cehia au atras 53% din locurile de muncă nou create în industria automobilelor. Aceste ţări au atras proiecte mari pentru că deţin avantaje competitive de cost şi sunt parteneri comerciali ai Germaniei, unde se află clienţi industriali de referinţă.

Serviciile profesionale şi producţia de software rămân sectoarele care au primit cele mai multe investiţii străine directe în Europa, cu o creştere de 19%, respectiv 15% in 2011. Împreună, aceste două sectoare au atras 28% din totalul proiectelor dezvoltate anul trecut, generând peste 16,000 de noi locuri de muncă. Numărul proiectelor de investiţii străine directe a crescut de asemenea şi în industria producătoare de automobile, care a creat numărul cel mai mare de noi locuri de muncă – respectiv 37.790. Sectoarele care au înregistrat cel mai mare declin în 2011 au fost serviciile de intermediere financiară, care au scăzut cu 16%, şi electronicele, care au scăzut cu 8%.

Fragilitatea economiei din zona euro a determinat investitorii să fie mai ezitanţi decât de obicei în ceea ce priveşte provocările cu care se confruntă această regiune. Doar 26% din liderii de business intervievaţi, din întreaga lume, au planuri de extindere a operaţiunilor în Europa în 2013, în scădere cu 7%, faţă de 33% care planificau să investească în 2011. Cu toate acestea, peste un sfert din executivi au luat în vizor posibile achiziţii – un semn că multe active din economiile europene vor deveni disponibile, pe măsură ce vânzătorii devin mai realişti privind perspectivele de recuperare ale anumitor afaceri, dar şi privind evaluările acestor active. Având în vedere că multe companii păstrează lichidităţi importante, fuziunile şi achiziţiile ar putea fi un complement puternic al investiţiilor de tip greenfield în 2013 şi în anii următori.

Pentru România, datele BNR arată că investiţiile străine directe au atins în 2011 minimul ultimilor nouă ani, 1,917 miliarde euro, şi au continuat să scadă în 2012, la 490 milioane euro după primele patru luni.

Ministrul delegat pentru mediul de afaceri, Lucian Isar, a declarat marţi că România pierde investitori pentru că nu ştie să negocieze, iar investitorii mari, cei care ar putea ajuta piaţa locală, nici nu au auzit de România.

Tot marţi E&Y a anunţat că valoarea estimativă a fuziunilor şi achiziţiilor încheiate în primele cinci luni în România este de circa 800 de milioane de dolari, aproape dublul nivelului înregistrat în acelaşi interval din 2011, deşi numărul tranzacţiilor s-a redus de la 59 la 52.

Doar tranzacţiile ale căror valori au fost anunţate de către părţile implicate au totalizat 330 milioane dolari, faţă de 216 milioane dolari în ianuarie-mai 2011. Extrapolând, E&Y estimează pentru primele cinci luni un total al pieţei de 798 milioane dolari, faţă de 408 milioane dolari în primele cinci luni din 2011.