România, printre cele mai slabe ţări din UE la cercetare şi inovare

Conform datelor prezentate de CE, România, cu un scor de sub 0,24%, face parte, alături de Letonia şi Bulgaria, din grupul de trei ţări care desemnează ‘inovatorii modeşti din UE’, ultima categorie din cele patru întocmite pentru a evalua rezultatele ţărilor membre în domeniu. La polul opus, în categoria liderilor inovării, cu investiţii în cercetare şi dezvoltare de peste 0,6% şi chiar peste 0,7% din PIB, se află, în ordine descrescătoare, Suedia, Danemarca, Germania şi Finlanda.

Lucrurile se prezintă destul de prost pentru România şi în ceea ce priveşte regiunile, unde şapte dintre cele opt regiuni de dezvoltare figurează la capitolul ‘inovatori modeşti’ şi una singură la cel de ‘inovatori moderaţi’. Situaţia este mai gravă doar în Bulgaria, care nu are nicio regiune la categoria ‘inovatori moderaţi’.

Întrebat dacă drafturile de acorduri de parteneriat prezentate de România şi Bulgaria ţin cont de necesitatea de a investi mai mult în cercetare, dezvoltare şi inovare, în special din perspectiva obiectivului de a atinge cota de 3% de investiţii din PIB în 2020, comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn, a afirmat că cele două ţări vor trebui să răspundă acestor exigenţe.

‘Suntem în procesul de negociere dar, bineînţeles, ambele ţări, la fel ca şi celelalte, vor aborda mult mai mult şi trebuie să răspundă exigenţei de a investi mai mult în R&D şi inovare, dar şi în sprijinul creşterii capacităţii de inovare şi a competitivităţii IMM-urilor. Dacă luăm exemplul României, anul trecut am participat la inaugurarea lucrărilor de construcţie a ELI-NP. Cred că a fost pentru prima dată când fondurile structurale au fost folosite pentru activităţi de cercetare de bază. Şi asta se întâmplă şi pentru că o astfel de investiţie atrage multe efecte regionale în termeni de slujbe în afara zonei de cercetare şi avem multe dovezi legate de asta’, a spus Johannes Hahn în cadrul conferinţei de presă de prezentare a tabloului de bord privind inovarea.

El a subliniat că este important să se aibă în vedere evoluţia internă a coeficientului României pentru cercetare, dezvoltare şi inovare. ‘Bineînţeles, este improbabil să ajungă la 3% până la sfârşitul deceniului, dar dacă reuşeşte să-şi dubleze coeficientul R&D va fi deja o îmbunătăţire semnificativă şi va contribui la ameliorarea generală a UE în termeni de cercetare şi dezvoltare. Deci cred că ambele ţări au recunoscut necesitatea de a face ceva’, a apreciat comisarul Hahn, referindu-se la România şi Bulgaria.

Înaltul oficial european a subliniat în context faptul că o problemă foarte importantă pentru cele două ţări şi nu numai este abordarea problemei exodului creierelor.

‘De aceea sunt atât de determinat ca fondurile structurale să joace un rol mai decisiv decât în trecut în a răspunde acestei probleme a exodului creierelor. Deci ceeea ce trebuie să oferim este un mediu favorabil pentru ştiinţă nu numai în universităţi dar şi în general, atât pentru a ţine oamenii acolo, cât şi pentru a atrage oameni de ştiinţă reputaţi şi a oferi studenţilor oportunitatea de a studia acolo şi a avea parte de cea mai bună educaţie’, a mai spus Johannes Hahn.

La rândul său, comisarul european pentru cercetare, inovare şi ştiinţă a afirmat că ‘în orice tablou de bord este cineva la vârf şi cineva pe ultimele locuri şi accentul nu trebuie pus atât pe clasarea în acest clasament, ci pe situaţia individuală a fiecărei ţări, pentru a vedea dacă a avut progrese, a stagnat sau a regresat’.

Maire Geoghegan-Quinn a reamintit că a fost în România cu prilejul lansării, în premieră pentru UE, a programului Orizont 2020, şi că a remarcat că evenimentul a reunit mulţi reprezentanţi ai mediului academic, ai companiilor şi ai IMM-urilor, precum şi faptul că românii au fost foarte entuziaşti de noul program şi în primul rând de reducerea semnificativă a poverii administrative.

‘Cred că ELI-NP poate ajuta la încurajarea ştiinţei, cercetării şi inovării în ţară ca întreg. Şi ştiu, de exemplu, că ministrul responsabil /Mihnea Costoiu – n.r./ este total angajat în a se asigura că /românii/ vor culege roadele din existenţa unei părţi din ELI pe teritoriul României’, a mai spus Maire Geoghegan-Quinn.

Ea şi-a exprimat încrederea că România poate avea anul viitor rezultate mai bune în ceea ce priveşte inovarea în domeniu. ‘Cred că dacă ne uităm la 2020 şi la ţinta de 3% înţelegem că pentru miniştrii cercetării şi educaţiei din toate statele membre este una foarte importantă, ei discutând în fiecare an cu miniştrii de finanţe sau ai economiei care le vor fi bugetele. Cred că România va avea un viitor foarte strălucitor şi sunt foarte sigură că anul viitor, când succesorii noştri vor prezenta tabloul de bord privind inovarea, România îşi va fi îmbunătăţit situaţia’, a mai afirmat comisarul european pentru cercetare, inovare şi ştiinţă.

Conform secţiunii dedicate României din tabloul de bord privind inovarea, coeficientul României a crescut până în 2009, după care a fluctuat, fiind totuşi în creştere în 2013 faţă de anul precedent. De asemenea, în raport cu media UE, coeficientul României reprezintă doar 43% în 2013, faţă de de 50% în 2009.

România are rezultate mult sub media UE la aproape toţi indicatorii utilizaţi în realizarea tabloului de bord. Astfel, cele mai slabe rezultate sunt înregistrate la capitolul studenţilor din afara UE care fac doctorate în România, precum şi la capitolul investiţii în cercetare şi dezvoltare în sectorul de afaceri. Pe de de altă parte, România este la nivelul UE când vine vorba de procentul noilor absolvenţi de doctorate şi în ceea ce priveşte exporturile de servicii bazate pe o cunoaştere intensivă.

Practic, România a înregistrat creşteri semnificative la capitolele mărci comunitare, noi absolvenţi de doctorat şi publicaţiile comune ştiinţifice internaţionale. Pe de altă parte, a înregistrat declinuri puternice la capitolele cheltuieli pentru cercetare şi dezvoltare în sectorul de afaceri şi respectiv numărul de studenţi din afara UE înscrişi la doctorate.