România, printre cele mai vulnerabile ţări la atacurile cibernetice
Acest lucru se datorează faptului că sectorul public şi privat din aceste state nu a instituit sistemele corecte şi procedurile necesare pentru a se apăra, relevă studiul menţionat de Financial Times.
„Aproape toată lumea este de acord că ţările nordice au un scor mare privind securitatea cibernetică, Marea Britanie fiind, de asemenea, foarte puternică”, a declarat Brigid Grauman, autoarea raportului. „Dar în altă parte în Europa, mai ales în Polonia, Italia şi România, nu există acelaşi nivel de rezilienţă”, a precizat ea.
Israelul, Finlanda şi Suedia sunt considerate ţările cele mai rezistente la atacurile cibernetice asupra sistemelor lor informatice publice şi private, conform studiului.
Studiul cuprinde ceea ce numeşte „testele de stres ţară cu ţară” privind aproximativ 23 de ţări, cu ajutorul unei metodologii elaborate de Robert Lentz, un fost oficial guvernamental american.
SDA spune că a reunit opt înalţi oficiali din domeniul securităţii de la NATO şi Comisia Europeană pentru a utiliza metodologia în scopul de a evalua capacitatea de rezilienţă a celor 23 de ţări pe o serie de fronturi. Printre problemele examinate în cadrul testelor de stres s-a numărat şi aceea dacă guvernul şi industria din fiecare ţară folosesc instrumente standard de apărare a reţelei de calculatoare şi dacă există un bun schimb de informaţie între sectoarele public şi privat.
SDA a apreciat că statele nordice – în special Finlanda şi Suedia – au fost de departe cele mai reziliente din Europa, cu un scor puţin înaintea Marii Britanii, Franţei, Germaniei, Danemarcei şi Estoniei.
În afara Europei, SDA menţionează Israelul ca având rate de apărare cibernetică foarte înalte, în contextul în care ţara susţine că se confruntă cu „1.000 de atacuri cibernetice în fiecare minut”. Israelul a răspuns prin elaborarea de politici naţionale pentru a contracara atacurile cibernetice şi pune în aplicare un plan pe cinci ani „pentru a se situa în fruntea securităţii cibernetice globale”.
Raportul şi-a exprimat însă îngrijorarea cu privire la India, Mexic şi Brazilia, relevând că India se află pe locul cinci în clasamentul mondial al ţărilor afectate de criminalitatea informatică iar premium-ul asupra confidenţialităţii Internetului este mic, controlul datelor fiind prin urmare neglijat.
Raportul SDA apreciază că în Brazilia corupţia larg răspândită în rândurile poliţiei şi lipsa unei legislaţii de combatere a criminalităţii informatice „constituie calcâiul lui Ahile al ţării”.
În Mexic, guvernul „poartă un război aprig împotriva mafiei drogurilor, care adesea dispune de o tehnologie mai bună”. Se spune că oficiali de stat din Mexic „sunt relativ prudenţi privind strategia cibernetică a ţării şi sunt lenţi în stabilirea unor regulamente”.
Potrivit raportului, criza economică globală subminează investiţiile în securitatea cibernetică din partea multor ţări, iar formarea IT la nivel mondial nu satisface cererea de personal a companiilor.
„Există un decalaj major între nevoile pieţei şi ceea ce produc universităţile”, spune Evangelos Ouzonis, expert la Agenţia Europeană pentru Securitatea Reţelelor Informatice şi a Datelor (ENISA)