România, printre statele UE cu cea mai mare creştere economică, în primul trimestru

08 06. 2021
grafic_2_12618000_13590600

Scăderile urmează după declinul înregistrat în trimestrul patru al anului trecut, de minus 0,4% în UE şi minus 0,6% în zona euro.

În rândul statelor membre UE, cel mai sever declin al Produsului Intern Brut în primul trimestru din 2021, comparativ cu precedentele trei luni, a fost în Portugalia (minus 3,3%), Slovacia (minus 2%), Germania (minus 1,8%) şi Letonia (minus 1,7%).

În primul trimestru din 2021 comparativ cu perioada similară din 2020, economia României a stagnat, după un declin de 2% în trimestrul patru al anului trecut. În Uniunea Europeană, Produsul Intern Brut ajustat sezonier a scăzut cu 1,2% şi cu 1,3% în zona euro, după o contracţie cu 4,4% respectiv 4,7% în ultimul trimestru al anului trecut.

Cele mai mari creşteri în ritm anual s-au înregistrat în Irlanda (12,8%), Estonia (5%) şi Luxemburg (4,9%), iar cel mai sever declin în Portugalia (minus 5,4%), Austria (minus 4,5%) şi Spania (minus 4,3%)

În previziunile economice de primăvară, publicate recent, Comisia Europeană a îmbunătăţit la 5,1% estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% anterior, PIB-ul urmând să înregistreze un avans de 4,9% anul viitor, de asemenea în creştere faţă de prognoza de 4% avansată în luna februarie a acestui an.

Experţii Fondului Monetar Internaţional estimează, pentru 2021, o redresare economică puternică în România, cu un avans al Produsului Intern Brut real de 7 procente, precizând, însă, că riscul principal de nerealizare a acestei prognoze este cel al unor schimbări negative neaşteptate în evoluţia pandemiei, se arată în concluziile publicate în urma misiunii de evaluare a economiei româneşti.

„Pentru anul 2021 este preconizată o revenire puternică a PIB-ului real, de 7 procente. Revenirea economică a României pare a fi cea mai rapidă în rândul ţărilor UE începând din trimestrul 4 al anului 2020. Se anticipează că o recoltă agricolă mai bună va susţine producţia ulterior, în cursul acestui an. Riscul principal de nerealizare a acestei prognoze este cel al unor schimbări negative neaşteptate în evoluţia pandemiei, inclusiv din cauza apariţiei unor noi tulpini ale virusului, eficienţei mai reduse în timp a vaccinului sau refuzului de vaccinare din partea populaţiei”, precizează comunicatul remis de FMI în urma încheierii consultărilor pe Articolul IV.