Creşterea producţiei industriale în UE a fost determinată în special de un avans de 8,3% al producţiei de bunuri de capital, de 4,7% a producţiei de bunuri de folosinţă imediată, în timp ce s-au înregistrat scăderi ale producţiei de bunuri de folosinţă îndelungată (2,5%), de bunuri intermediare (5,3) şi producţiei de energie (7,1%), scrie Agerpres.
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cel mai sever declin în ianuarie, comparativ cu perioada similară din 2022, a fost în Lituania (minus 12%), Letonia (minus 9,8%), Slovacia (minus 8,6%), Luxemburg (minus 7,6%), Belgia şi Estonia (ambele cu minus 7,3%) şi România (minus 5,4%), iar cel mai semnificativ avans în Irlanda (19,5%), Danemarca (14,2%) şi Malta (12,4%).
În ianuarie 2023, comparativ cu luna precedentă, producţia industrială a crescut cu 0,3% în UE şi cu 0,7% în zona euro, după un declin de 0,6% în UE şi de 1,3% în zona euro, în decembrie 2022.
Creşterea producţiei industriale în UE a fost determinată în special de un avans cu 1,1% al producţiei de bunuri intermediare, iar producţia de energie s-a menţinut stabilă, în timp ce s-au înregistrat scăderi ale producţiei de bunuri de capital (0,2%), de bunuri de folosinţă îndelungată (0,9%) şi de bunuri de folosinţă imediată (3,2%).
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cel mai sever declin în ianuarie, comparativ cu luna precedentă, s-a înregistrat în Danemarca (minus 7,1%), Ungaria (minus 5%) şi Ţările de Jos (minus 4,3%), iar cel mai semnificativ avans în Irlanda (9,3%), Suedia (5%) şi România (2%).