EMA supervizează siguranţa medicamentelor vândute în Uniunea Europeană, o piaţă de peste 500 de milioane de consumatori. Cu aproape 900 de angajaţi, un buget de 322 milioane de euro pe an şi totodată capabilă să strângă anual 36.000 de experţi la reuniunile sale, Agenţia Europeană a Medicamentului este cea mai mare instituţie UE găzduită în prezent de Marea Britanie şi o ţintă atractivă pentru mai multe oraşe de pe continent.
EMA a dezvăluit că reprezentanţii guvernelor şi sau ai unor oraşe din următoarele ţări şi-au exprimat interesul pentru a găzdui agenţia: Austria, Belgia, Croaţia, Cipru, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Malta, Olanda, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania şi Suedia. EMA a precizat însă că deocamdată nu este clar dacă toţi cei care şi-au manifestat interesul vor depune şi o ofertă formală.
Una din absenţele notabile de pe lista comunicată de EMA este Polonia, care era considerată drept una din cele mai interesate state să găzduiască această agenţie.
Noua locaţie a sediului EMA va fi stabilită de şefii de stat din UE cu ocazia reuniunii Consiliului European, ceea ce înseamnă că vor avea loc negocieri intense. O altă agenţie europeană importantă cu sediul la Londra este Autoritatea Bancară Europeană (EBA), cu 160 de angajaţi, care vor trebui să se mute şi ei după ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar.
Pe lângă aspectele care ţin de prestigiu, există şi avantaje economice pentru oraşele care vor găzdui agenţii europene precum EMA. Angajaţii sunt plătiţi de UE, nu de oraşul gazdă, care profită şi de pe urma chiriilor percepute pentru spaţiile de birouri necesare pentru astfel de agenţii. În plus, există beneficii şi pentru afacerile locale de genul organizatori de conferinţe sau hoteluri.
Luna trecută, Guvernul României a anunţat că îşi va depune candidatura pentru găzduirea la Bucureşti a Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA) şi şi-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu autorităţile pentru realizarea acestui obiectiv.