România, printre ţările UE cel mai afectate de închiderea minelor de cărbune neprofitabile
Iniţial, Comisia Europeană îşi dorea aceste mine închise până în 2014, însă sub presiunea Germaniei şi a Spaniei, care au vrut un proces mai ‘responsabil din punct de vedere social’, data a fost prelungită.
În sectorul huilei lucrează direct sau indirect circa 100.000 de persoane în Europa, conform datelor Comisiei, care susţine că exploatarea de mine nu mai este rentabilă şi care vrea o mai bună direcţionare a ajutoarelor publice spre energiile proprii şi regenerabile, scrie Agerpres.
În Spania, presată să-şi reducă deficitul bugetar, guvernul de dreapta a prevăzut o scădere de 63% a ajutoarelor pentru bazine miniere de la 301 milioane de euro în 2011 la 111 milioane în acest an.
Sindicatele estimează că reducerea ar da o lovitură de graţie unui sector deja în declin, cu pierderea a 25.000-30.000 de locuri de muncă.
România a adoptat un plan, în acord cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, care prevede închiderea a trei mine până în 2018 şi menţinerea în activitate a altor patru, scrie AFP.
O parte a minerilor ar urma să iasă anticipat la pensie, alţii ar fi relocaţi la minele care vor rămâne active sau vor beneficia de ajutoare pentru reconversie profesională.
Consumul de cărbune în lume ar urma să continue să crească puternic până în 2016 (+18%), datorită cererii din China şi India, conform unui raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energie publicat în decembrie.
Totuşi, consumul de cărbune va rămâne constant în ţările Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), în special în Europa şi SUA.
În cele 27 de state ale UE, producţia de cărbune a scăzut substanţial în cursul ultimilor 20 de ani. În 2010, aceasta nu reprezenta decât o treime din nivelul din 1990, conform Eurostat. Europa continuă totuşi să importe cărbune, în special din Rusia şi Columbia, pentru a-şi satisface consumul.