România propune varianta „poluatorul plăteşte” după dispariţia cotelor de lapte la nivel european – MADR

‘România va propune, în contexul eliminării cotelor de lapte la nivel european, de la 1 aprilie, varianta ‘poluatorul plăteşte’. Dacă ai perturbat piaţa, tu ca şi companie, adică dacă ai intrat cu o cantitate mare de lapte care a dus la scăderea drastică a achiziţiilor de pe piaţa locală sau la scăderea preţurilor foarte mult şi nu mai poate fi sustenabil pentru producătorul local, compania trebuie să plătească acea diferenţă între costul de producţie şi preţul pieţii, ca să fie menţinut un echilibru. Este o propunere pe care o vom aduce în acest grup de lucru şi vrem să vedem dacă acceptă şi partea bulgară. Pe de altă parte sunt şi alte măsuri, însă noi nu avem capacităţile de depozitare sau de procesare pentru unt, lapte praf sau caşcaval, cum au alte state care deţine cooperative şi infrastructură de peste 60 de ani’, a explicat Botănoiu.

Potrivit sursei citate, promovarea produselor agroalimentare autohtone precum şi depozitarea şi acoperirea pierderilor de venit sunt principalele măsuri pe care România şi Bulgaria le vor susţine la nivel european, inclusiv în Consiliul de Miniştri ai Agriculturii din Uniunea Europeană de săptămâna viitoare, scrie Agerpres.

‘Vom lua vineri în discuţie nişte măsuri pe care vrem să le susţinem în comun la nivelul european, la nivelul Consiliului de Miniştri de la Bruxelles. Măsurile pe care România le susţine vizează promovarea produselor agroalimentare autohtone, depozitarea şi acoperirea pierderilor de venit. Sunt propuneri pe care vrem să le abordăm şi în acest grup de lucru România- Bulgaria’, a spus Botănoiu.

O altă măsură importantă discutată în grupul de lucru de la Ministerul Agriculturii vizează şi pierderea de venit care ar trebui acoperită şi din bugetul comunitar nu doar din bugetele naţionale precum şi modul în care sunt tratate unele boli atipice ale animalelor, în unele ţări comunitare.

‘În perioada de criză cum este şi cea actuală legată de embargoul rusesc, efectele negative din piaţă nu se datorează producătorilor din UE şi de aceea nu putem să le tratăm doar cu bugete naţionale. Un al treilea aspect este este cel legat de boala limbii albastre şi cazul atipic de ESB (n.r. Encefalopatie Spongiformă Bovină) confirmat recent în România. Propunerea noastră către Comisie este ca aceste boli atipice să fie tratate ca atare şi să nu ducă la descurajarea exporturilor statelor respective. De exemplu, Germania are 27 de cazuri atipice şi exportă, nu are niciun fel de probleme. Cred că nu trebuie penalizată România pentru un caz atipic de BSE. Trebuie definite clar ce înseamnă aceste cazuri atipice ca să nu ne mai împiedice exporturile’, a mai explicat Daniel Botănoiu.

Un caz atipic de Encefalopatie Spongiformă Bovină (ESB) a fost confirmat marţi pentru o probă prelevată de la o bovină sacrificată la sfârşitul anului trecut într-un abator autorizat din judeţul Dâmboviţa, sănătatea publică nefiind însă afectată în condiţiile în care carnea nu a fost comercializată pe piaţă, a anunţat Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).