Vârfurile progresului din Uniunea din care facem parte au ales să nu pună biruri insuportabile pe mâncare. Nu mai puţin de 15 state din UE au cote reduse de TVA pentru alimente. Şi nu este vorba de reduceri simbolice. 4% în Italia, tot atât în Spania sau 6% în Olanda.
Liderul Uniunii, Germania, a ales pentru populaţia lui o cotă de TVA de doar 7%. Polonia, ţară luată de obicei în calcul vizavi de România în ce priveşte mărimea populaţiei sau dezvoltarea, are un TVA de doar 5% la alimente. În fapt, potrivit Eurostat, preţul mâncării din Polonia e acum mai mic decât în România, situaţie înregistrată în premieră anul trecut. Până şi Ungaria, care a şocat toată Europa cu o cotă record de TVA, de 27%, are cotă redusă pentru lactate şi cereale (18%).
Vezi aici cât este TVA la alimente în Uniunea Europeană
Cât din bugetul cetăţeanului
O parte importantă a banilor câştigaţi de populaţie se duce în consumul de alimente. Mai precis, potrivit INS, aproximativ 20% din consumul românului din mediul urban este ocupat de alimente. Statul aplică acestei părţi din buget TVA-ul de 24%, scăzând astfel calitatea alimentaţiei contribuabilului. Ţările din vest au conştientizat de multă vreme pericolul taxării hranei. Acum derulează programe fiscale care să ducă la o mai bună hrănire a populaţiei. Soluţia lor a fost (după cum reiese din tabel) scăderea TVA pe alimente, în general, şi supra-taxarea junk-food. Cel mai bun exemplu este Marea Britanie care are TVA zero pe alimente, dar vrea să pună taxă pe mâncarea nesănătoasă.
Or, în România, cota standard de 24% de TVA încurajează fix consumul de alimente ieftine şi, de cele mai multe ori, de slabă calitate.
Ca fapt divers, peste hrană, statele vestice mai au grijă să îi ajute pe cetăţenii lor s-o şi procure. De exemplu, prin fiscalitate redusă pe transport. Nu mai puţin de 18 ţări membre UE au TVA redus sau zero la transportul de persoane. România are tot 24%.
Cu cât e biciul mai aspru cu atât biciuie mai mult pereţii
O cotă imensă de TVA nu înseamnă automat câştiguri imense pentru stat, iar dovadă stau statisticile. Din TVA, statul român reuşeşte să colecteze ceva mai mult de jumătate din ce, între ghilimele, i se cuvine. Principala cauză ar fi evaziunea fiscală, care pare să huzurească tocmai în zonele supra-taxate.
Astfel, gradul de eficienţă al taxării în cazul TVA a fost în 2012 de 57%, semnificativ inferior celui înregistrat în Estonia (84%), Slovenia (71%) și Bulgaria (71%), scrie Consiliul Fiscal într-un raport. România a colectat în 2012, 8,5% din PIB din venituri din TVA 9,15% în Bulgaria, în condiţiile în care cota standard de TVA în acestei țări era de 20%.
Românii fac evaziune, ar fi răspunsul. Dar, în aceeaşi economie, acolo unde birul este mai mic statul încasează mult mai bine. Exemplu este cota de 16% la impozitul pe profit. La acest capitol, comparativ cu celelalte țări din regiunea CEE, România are poziţia a doua, cu un grad de eficienţă a impozitării de 88% (!) şi o rată implicită de impozitare de 14%.
Adevăratul motiv al reducerii TVA la pâine – Deus ex machina
„Evaziunea fiscală a înregistrat creşteri spectaculoase numai în perioadele în care cota TVA a crescut. În perioada 1999-2004, datorită majorării TVA de la 11 la 19% evaziunea fiscală a crescut cu 1,3 milioane tone pâine. În perioada 2004-2010, când nu s-a înregistrat majorare la TVA evaziunea fiscală a rămas la circa un milion tone de pâine anual. În perioada iulie 2010-2012, când cota TVA a crescut de la 19 la 24%, evaziunea fiscală a mai crescut cu 300.000 tone pe an”, arăta recent Ministerul Agriculturii.
Acesta, şi nu altul, este principalul motiv pentru care s-a redus TVA la pâine. Cel puţin aşa se discuta pe holurile ANAF cu destul de mult timp înainte ca TVA să fie redus la 9%. Dincolo de ce a spus public Agricultura, majorarea TVA la 24% ar fi adus o prăbuşire fără precedent a încasărilor TVA din zona de panificaţie. Reducerea grabnică şi substanţială a TVA în acest sector a fost singura soluţie pusă pe masa guvernului de perceptorii ANAF.