România riscă să piardă peste un miliard de euro în programul ITI Delta Dunării
„Nu toate proiectele care se desfăşoară în macro-regiunea Dunării sunt proiecte neapărat cu aşa-numita valoare adăugată dunăreană. Concret, de exemplu, Laserul de la Măgurele care nu este neapărat un proiect dunărean, dar ar avea vocaţia să fie un proiect deschis primordial cercetătorilor români sau inovatorilor în sens mai larg din România şi din ţările din jur. Cu Laserul de la Măgurele, din păcate, de asemenea cu proiectul de la Murighiol – Observatorul de biodiversitate sunt deja probleme, şi cu programul ITI Delta Dunării, la fel. Acest ultim proiect a început cu mai bine de trei-patru ani şi este în mare parte blocat. Pe proiectul ITI s-a cheltuit o sumă infimă de bani, adică circa 10% din alocarea de un miliard de euro. Suma de 1,1 miliarde de euro trebuie cheltuită undeva până în primăvara acestui an, iar acum suntem în situaţia în care numai printr-un demers de lobby naţional s-ar mai putea convinge Comisia Europeană să ne mai dea o derogare sau să mai accepte o reorientare, ceea ce nu s-a făcut până acum. Problema noastră este că noi nu ne-am făcut temele, ca stat, nu am alocat banii treptat ca beneficiarii să poată să ceară ulterior rambursările pentru acele proiecte”, a explicat Avram.
Oficialul CLDR a subliniat, totodată, că pe ITI Delta Dunării, în cazul proiectelor publice, acestea au fost concepute în mod restrictiv pentru beneficiari.
„În cazul proiectelor publice, unde există acest miliard neatins aproape, acestea au fost restrictiv concepute pentru beneficiari. Judeţul Tulcea are foarte puţine unităţi publice de cercetare, de dezvoltare – inovare, care puteau absorbi o sumă atât de mare. Atunci, pentru că nu s-a permis accesarea de bani şi altor investitori sau altor categorii din sectorul public, practic au rămas în aceeaşi fază de neaccesare. Deci, am avut un buget pentru ITI Delta Dunării de 1,1 miliarde de euro, din care s-au cheltuit în jur de 10%, din păcate. Până acum un an sau doi, cei responsabili trebuiau să aibă strategii sectoriale, cum ar fi o Strategie bazată pe industria papurei sau o Strategia turistică pe biodiversitate. Din păcate, beneficiarii publici de acolo nu au scris şi nu au investit în aşa ceva şi atunci nu au putut să justifice accesarea unor fonduri. Suntem într-un blocaj, într-un fel de cerc vicios generalizat, ceea ce e regretabil pentru că Planul de Master realizat de Banca Mondială a costat o sumă considerabilă. Pierderea acelor bani mi s-ar părea de-a dreptul un eşec de ţară. Acest lucru nu-i vizează doar pe cei de la Tulcea, pentru că acolo s-au realizat şi lucruri, cum ar fi o primă Asociaţie de Management a Ospitalităţii Turistice, care are şi parteneriat public, şi privat – un exemplu de bune practici”, a afirmat comisarul regional dunărean.
Sever Avram a punctat, totodată, că o soluţie pentru rezolvarea acestui blocaj ar fi ca, pe termen scurt, „să se dea o derogare să poată participa şi instituţii naţionale la acest proiect, cum ar fi Academia Română, institutele naţionale de cercetare şi inovare, universităţi care au acoperire naţională”.
„Acestea să poată să creeze consorţii în care să intre şi entităţi din judeţul Tulcea, dar nu doar acelea îndreptăţite să devină beneficiarii banilor. Nici Comisia Europeană nu şi-a făcut pe deplin temele la timp, pentru că putea să previzioneze că nu există o forţă atât de mare de a putea face proiecte pe plan zonal. În toată Delta Dunării, mai trăiesc sub 15.000 de locuitori doar, majoritatea vârstnici, copii şi adolescenţi… Deci, era de aşteptat că nu vor avea acest potenţial şi totuşi nu au avut în vedere o deschidere mai largă, spre un spectru de beneficiari care să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei economice din Deltă, printr-o viziune mult mai colaborativă, mai deschisă”, a adăugat expertul.
Săptămâna trecută, directoarea Direcţiei analiză şi programare din Ministerul Fondurilor Europene (MFE), Adriana Ciocoiu, atrăgea atenţia că, în cadrul mecanismului ITI – DD, până în prezent, contractarea reprezintă doar 20% din fondurile alocate în actualul exerciţiu financiar. Cu toate acestea, programul va fi funcţional şi în următoarea perioadă de programare.
„ITI este prevăzut de noile regulamente care se negociază în momentul de faţă. Este clar că a fost un instrument care a adus beneficii, iar Comisia l-a păstrat şi capacitatea administrativă va fi aceeaşi. Avem toate condiţiile pentru ca în următoarea perioadă de programare să folosim mai bine banii. Din păcate, contractarea efectivă este de doar 20% din alocare, ceea ce înseamnă că undeva lucrurile nu au mers foarte bine. Şi poate că anumite obstacole au ţinut de colaborarea locală, de implicarea beneficiarilor care nu au găsit suficientă înţelegere între ei. Sunt însă toate premisele pentru ca această strategie să meargă mai departe”, a afirmat reprezentanta MFE.
ITI-DD este singura investiţie teritorial-integrată care se implementează în România în actuala perioadă de programare. Acest mecanism financiar nou la nivel european presupune alocarea unor fonduri din mai multe programe operaţionale unei zone delimitată geografic, cu un anumit specific, în vederea dezvoltării şi are un buget total estimat de 1,1 miliarde de euro din fonduri europene, la care se adaugă finanţarea naţională.
La această finanţare au acces, fără competiţia beneficiarilor din alte zone, doar persoanele fizice şi juridice din 38 unităţi administrativ-teritoriale, cinci oraşe, 33 comune din judeţele Tulcea şi Constanţa, ale căror proiecte îndeplinesc condiţiile prevăzute de Strategia integrată de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării.
Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) ITI – DD este formată din entităţi publice şi private care are drept obiectiv emiterea avizelor de conformare a cererilor de finanţare cu Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării (SIDD) a Deltei Dunării aprobată în anul 2016 de către Guvern. De asemenea, ADI ITI-DD acordă gratuit consultanţă eventualilor beneficiari ai ITI-DD.