Deşi România se află acum la un stadiu mai puțin matur al transformării sale digitale, are potențialul de a recupera decalajul – studiu eToro

Cercetarea a fost realizată de Centrul pentru Cercetare Economică și de Afaceri (Cebr) la comanda eToro. Ea combină seturi de date publice, de la Banca Centrală Europeană și de la Comisia Europeană cu un sondaj realizat special pe 18.000 de adulți din nouă țări europene. 

Sondajul a fost realizat de firma Opinium în luna noiembrie 2020. Indicele eToro de Transformare Digitală evaluează nivelul de penetrare a tehnologiei digitale, interacțiunea și potențialul din nouă țări europene (Danemarca, Franța, Germania, Italia, Olanda, Marea Britanie, Polonia, România și Spania) prin încorporarea unei varietăți de indicatori privind situația actuală și cea din viitorul probabil. Indicele Transformării Digitale este format prin combinarea scorului fiecărei țări cu Indicii de Interacțiune Digitală și de Creștere Digitală.

Cercetarea a fost efectuată în nouă țări europene de Centrul de Cercetare în Economie și Afaceri (Cebr) pentru eToro, și a analizat transformările digitale care au loc în domenii precum cele financiar, sănătate, comerț, administrație publică și divertisment.

Deși studiul arată că România se plasează pe penultimul loc în acest moment după Indicele Transformării Digitale eToro, țara noastră este lider când vine vorba de potențialul de creștere, iar in materie de sprijin pentru creșterea digitalizării în diverse sectoare este devansată doar de Polonia.

„Rezultatele nu sunt surprinzătoare având în vedere ceea ce știm despre penetrarea scăzută a internetului și a serviciilor financiare, în special în zonele rurale,” a declarat dr. Cosmin Imbrișcă, lector în analiză de date la Universitatea Bucuresti. „Însă schimbarea este în curs – accesul la internet e în creștere, inclusiv în zonele rurale,” a adăugat el. „Vedem și că românii cumpără din ce în ce mai multa aparatură care le permite să acceseze internetul și instrumentele digitale, precum smartphone-uri, tablete și laptopuri,” a declarat Cosmin Imbrișcă.

Într-adevăr, România este pe locul trei la indicele pregătirii expansiunii digitale, acest lucru sugerând că are abilitățile necesare și suportul popular pentru a continua digitalizarea. 

Rezultatele arată că deși România se află acum la un stadiu mai puțin matur al transformării sale digitale, țara are potențialul de a recupera decalajul în anii următori.

Plăți și comerț electronic
În materie de cumpărături online, românii sunt pe ultimul loc în Europa, în timp de danezii sunt în capul listei. România este de asemenea la coada clasamentului, doar deasupra Germaniei, când vine vorba de folosirea instrumentelor digitale de plată. Marea Britanie este lideră în materie de plați digitale.

„Românii încă folosesc predominant banii cash, însă am observat o creștere a plăților electronice în ultimii ani, datele BNR arătând că numărul de POS-uri e în creștere, iar românii au acum aproximativ 14 milioane de carduri active,” a declarat Cosmin Imbrișcă.

Administrarea banilor online
Când vine vorba de investiții online, România este din nou pe ultimul loc în clasament, în timp ce Spania este lider. Sondajele arată că majoritatea românilor încă preferă să își țină banii în conturi curente sau în depozite bancare.
Cu toate acestea, și aici lucrurile par a fi în schimbare, românii fiind printre cei mai entuziaști europeni când vine vorba de deschidere privind noile tehnologii. Acest lucru este valabil și în finanțe, un sector în care 74% din români sunt de acord cu o creștere a digitalizării.

Într-adevăr, alte date publicate recent arată că românii sunt din ce în ce mai interesați de folosirea tehnologiei pentru accesarea piețelor financiare internaționale. Astfel, eToro a raportat săptămâna trecută o creștere de 228% a numărului de români care tranzacționează pe platforma sa în primele nouă luni din 2020, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. 

Administrație publică
Un alt domeniu în care România este în urma celorlalte țări europene este în utilizarea online a serviciilor de administrație publică. Conform sondajului, românii sunt pe ultimul loc când vine vorba de interacțiunea digitală pentru servicii administrative. Cu toate acestea, jumătate din români (48%) sunt foarte confortabili cu ideea de a interacționa cu instituțiile guvernamentale online, inclusiv pentru lucruri precum accesarea de beneficii, deci problema pare a fi cu
instituțiile care controlează disponibilitatea acestor servicii.

„Instituțiile guvernamentale sunt lente în a face disponibile noi instrumente digitale care să mute interacțiunile lor cu publicul în online, iar instrumentele existente, precum Spațiul Privat Virtual, sunt complicat de accesat și nu au avut un mare succes ca rată de adopție,” a declarat Cosmin Imbrișcă.

Pandemia
Pandemia COVID-19 a accelerat transformarea digitală în toată Europa, cu peste o treime (36%) din toți respondenții sondajului raportând că și-au crescut utilizarea tehnologiilor digitale în afara locului de muncă.

„De la muncă la familie, de la bani la media, modul în care interacționăm cu aproape toate lucrurile din viețile noastre s-a schimbat în acest an – datorită pandemiei, 2020 a fost un an al accelerării digitale,” a declarat Yoni Assia, CEO-ul eToro. „Piciorul colectiv al lumii a apăsat pedala și în câteva săptămâni oamenii au adoptat tehnologii care altfel ar fi durat mai multi ani pentru a deveni uzuale,” a adăugat Yoni Assia.

Cu toate acestea, expansiunea tehnologiilor digitale nu a fost fără anumite neajunsuri. Aproape unul din cinci (19%) din cei care și-au extins utilizarea tehnologiei de la începutul pandemiei au declarat că acest lucru i-a făcut să își dorească să consume mai puțin timp în mediul online în viitor. În România și Olanda, această proporție este de aproape un sfert (23%).

„Odată cu creșterea rapidă a utilizării tehnologiilor digitale în timpul pandemiei, este de așteptat să vedem și un disconfort, în special când ești forțat să te bazezi exclusiv pe interacțiunea la distanță, și în special când vorbim de educația copiilor,” a declarat Cosmin Imbrișcă.

Concluzii: Viitorul este digital, România este pregătită pentru progres rapid, însă pornește de jos
România prezintă un set polarizator de rezultate în Indicele Transformării Digitale, înregistrând cel mai slab scor la sub-indicele Interacțiunii Digitale și în același timp cel mai înalt scor la sub-indicele Creșterii Digitale. Nivelul de dezvoltare economică al României este mai redus decât al celorlalte țări analizate.

Ca rezultat, furnizarea infrastructurii digitale și adoptarea publică a tehnologiilor digitale sunt mai limitate decât în alte părți din Europa. Într-adevăr, România are cel mai slab scor în 7 din 10 indicatori care alcătuiesc Indicele Interacțiunii Digitale. Cu toate acestea, România arată un potențial de creștere digitală mai mare decât toate celelalte 8 țări studiate. Sprijinul din România pentru creșterea digitalizării în diversele sectoare este devansat doar de Polonia.

Foarte important, România se află pe locul trei la indicatorul pregătirii expansiunii digitale, acest lucru sugerând că există abilitățile necesare și sprijinul publicului pentru a crește digitalizarea. Aceste rezultate arată că în timp ce
România se află acum la un stadiu mai puțin matur al transformării digitale, ea are potențialul de a anula rapid acest decalaj în următorii ani.