Astfel, de la 3,47% dobândă percepută de piață pentru titlurile de stat românești pe 10 ani în decembrie 2016, în noiembrie 2024 nivelul acesteia a ajuns la 6,97%, în condițiile în care, pe 7 și 8 noiembrie titlurile românești au fost cotate la 7,02%. În cazul dobânzilor la împrumuturile pe termen scurt vorbim deja de dobânzi de 5 sau chiar 6 ori mai mari decât acum opt ani.
Diferența de randament dintre obligațiunile guvernamentale pe 10 ani și cele pe 2 ani ale este de 97 puncte de bază, reflectând diferența de randament dintre datoriile pe termen lung și cele pe termen scurt. De obicei, obligațiunile pe termen lung au randamente mai mari decât cele pe termen scurt.
Rata dobânzii Băncii Centrale a României se situează la 6,50%, după cea mai recentă ajustare din august 2024. Conform agenției Standard & Poor’s, ratingul de credit al României este BBB-.
Cu toate acestea, la 31 octombrie 2024, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 62.841 de milioane de euro, față de 65.778 de milioane de euro la 30 septembrie 2024, cam cu 3 miliarde de euro mai putin decât în luna precedentă. BNR arată că datoriile de plată ale Ministerului Finanțelor în contul datoriei publice pentru luna noiembrie sunt de 649 de milioane de euro.
Într-o declarație mai veche oferită Economica, Ștefan Nanu, directorul general al Trezoreriei Statului, spunea clar că România are un vârf de plată în octombrie, de circa 1,2 miliarde de lei. Asta ar explica și împrumuturile masive de pe piața internă și ieșirile la extern ale României, indiferent de nivelul dobânzii.
Totuși, este viteza cu care statul român se împrumută zilnic este anormal de mare, indiferent de dobânda care îi este percepută. Contactat telefonic, Stefan Nanu nu a răspuns la apel pentru a explica situația. Numai săptămâna trecută statul s-a împrumutat cu aproximativ un miliard de euro.
în 2024, România trebuie să plătească în contul datoriei publice circa 130 de miliarde de lei, din care 35 de miliarde de lei sunt dobânzile; în 2025 ar trebui plătiți 111 miliarde de lei. Vicepreședintele CFA, Adrian Codîrlașu, a calculat că, la ora actuală, cheltuielile doar cu dobânzile la datoria publică se apropie de 3% din PIB, iar pentru anul viitor este de așteptat ca nivelul acestora să crească la cel puțin 3,5% din PIB.