Peste 11,2 milioane de hectare de teren sunt susceptibile de degradare prin aridizare (apariția temperaturlor foarte ridicate) și posibilă deșertificare, dintre care pentru peste 7.5 milioane de hectare (66,8%) susceptibilitatea este mare, arată un studiu realizat de Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București.
Pe zone, există susceptibilitate mare și moderată de degradare pentru 13,3% din Câmpia de Vest, adică 1,5 milioane de hectare. De asemenea, 6,1% din terenurile din Podișul Transilvaniei sunt în pericol moderat, în timp ce pentru 6,4 milioane de hectare din Câmpia Română, Podișul Moldovei și parțial Dobrogea există un pericol mare.
Cât despre Dobrogea, specialiștii Institutului vorbesc despre această zonă ca de una „semi-aridă”. Deși ocupă o suprafață redusă (7,1% din totalul suprafețelor susceptibile), prezintă susceptibilitate extrem de mare pe o suprafață de peste 251.800 ha, susceptibilitate foarte mare pe o suprafață de 529.700 hectare, respectiv susceptibilitate moderată pe 18.500 de ha.
În ceea ce privește tipurile de terenuri cu risc crescut de aridizare sau deșertificare, există risc de aridizare pe aproximativ 8 milioane de hectare de teren arabil, adică 33,7% din suprafața totală a țării. De asemenea, sunt în pericol 150.700 de hectare cu pajiști și pășiuni și 21.400 de hectare cu culturi permanente.
Pe județe, cele mai afectate sunt Olt, unde 65% din terenurile arabile sunt în risc, Dolj, unde 66% din terenurile arabile sunt în risc și Mehedinți, cu 30% dintre terenurile arabile cu risc.
Deșertificarea și degradarea terenurilor reprezintă amenințări actuale crescânde la nivelul UE, potrivit analizei. În timp ce degradarea terenurilor afectează toate țările UE, riscul de deșertificare este în creștere, în special în Europa de Sud și în zonele limitrofe ale Mării Negre din Bulgaria și România.