Dacă în Germania se discută aprins asupra posibilităţi ca mulţi români şi bulgari să vină aici, mulţumită libertăţii de mişcare pe continent, în căutarea unui loc de muncă sau a unor ajutoare sociale, ca ‘imigranţi ai sărăciei’, la Sofia şi Bucureşti problema este abordată pe un ton şi într-un cadru complet diferite. De ani de zile, cercetarea, economia şi sistemul sanitar ‘sângerează’ din cauza faptului că prea mulţi dintre cei mai deştepţi şi pregătiţi îşi caută norocul în străinătate.
‘Doi din trei cercetători de la Institutul pentru Matemerică din Sofia au plecat în ultimii 15 ani’, spune un profesor de la Universitatea tehnică din capitala bulgară. ‘Iar acum, că au fost ridicate şi ultimele piedici, le va fi încă şi mai uşor’, precizează el.
De la 1 ianuarie, cetăţenii din România şi Bulgaria au dreptul să muncească în oricare din restul celor 26 de state membre ale UE. În Germania şi alte opt state europene existau restricţii până acum – cu toate că, încă de la căderea Cortinei de Fier, asta nu i-a împiedicat pe mai mult de trei milioane de români şi un milion de bulgari să-şi ia ‘La revedere’ de la ţările de origine.
Iar ‘exodul’ nu se limitează la experţi sau profesionişti bine pregătiţi. Mulţi tineri sunt atraşi afară imediat ce au în buzunar diploma de licenţă. Acum, în Bulgaria, o mare parte dintre studenţi au un nivel prost – tocmai pentru că cei mai deştepţi studiază deja de mult în străinătate. Cele mai căutate ţări sunt, pe lângă Germania şi Franţa, Marea Britanie şi Olanda, după cum explică directorul adjunct al unui liceu francez din Sofia.
Majoritatea pleacă, de altfel, cu gândul de a rămâne în străinătate. Universităţile de acasă nu le pot oferi tinerilor calificările de care au nevoie ca să marcheze puncte în aprecierile companiilor internaţionale. Alţii se tem că după studii nu mai găsesc joburi interesante acasă.
Efectele plecării ‘creierelor’ sunt catastrofale, când vine vorba de sistemul de sănătate. ‘21.000 de medici au plecat în străinătate din 1990’, spune preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae. Numai în ultimii doi ani, constată sursa citată, a scăzut enorm numărul medicilor din România; unele spitale nu au decât un singur anestezist, iar asistentele şi infirmierii au plecat şi ei în masă.
De cealaltă parte, aceeaşi publicaţie germană semnalează că Biroul german pentru ocuparea forţei de muncă a publicat datele cheltuielilor Germaniei cu ajutoarele sociale acordate românilor şi bulgarilor. Potrivit sursei citate, în perioada septembrie 2012-august 2013, 170 de milioane de euro au primit 17.100 de bulgari şi 16.100 de români, drept ajutoare sociale pentru persoanele fără niciun venit (Hartz IV). Suma reprezintă 0,6% din costurile totale ale statului pentru asistenţa socială acordată persoanelor fără venituri, în întreaga Germanie.