România şi Bulgaria, pe ultimul loc în ceea ce priveşte standardele europene – Raport ICCV
‘După 27 de ani, România se plasează pe ultimul loc, împreună cu Bulgaria, la distanţă de standardele europene, dar şi faţă de celelalte ţări foste socialiste membre UE. O ţară subdezvoltată, sărăcită, cu o economie dezindustrializată şi cu o agricultură dezorganizată, o economie incapabilă de a oferi locuri de muncă pentru întreaga populaţie, munci cu valoare scăzută, o comunitate demoralizată’, se arată în raportul ICCV.
Potrivit documentului, România a înregistrat după 1989 cea mai scăzută creştere economică, faţă de principalele ţări europene în tranziţie.
‘Experienţa ultimilor 27 de ani nu susţine speranţa că veniturile salariale cresc automat ca rezultat al creşterii PIB-ului. Datele arată că o creştere a PIB-ului de aproape 4 ori este însoţită de o creştere mult mai modestă a veniturilor salariale’, se precizează în raportul ICCV.
De asemenea, se menţionează că starea de satisfacţie a românilor în legătură cu viaţa este la distanţă mare faţă de celelalte ţări în tranziţie, cu excepţia Bulgariei.
În document se subliniază că venitul anual disponibil per capita plasează România pe ultimul loc în Europa, la o distanţă greu de recuperat în următorii ani: 25,9% faţă de ţările UE 15, şi 61,1% faţă de ţările UE 8, potrivit Eurostat.
Cauzele sunt, conform raportului, dezindustrializarea, tehnologia depăşită în multe domenii şi, în special, managementul deficitar şi politica salariului mic.
Raportul mai arată şi faptul că poziţia sindicatelor s-a ‘marginalizat, făcând comodă creşterea producţiei prin sacrificarea muncii’, că s-a extins sărăcia salariaţilor şi că alocaţia pentru copii s-a depreciat masiv după 1989.
‘Copiilor şi familiei se acordă în România o atenţie publică foarte redusă, în raport cu standardele europene’, se spune în raport.
Conform raportului, toate funcţiile sociale ale statului au suferit după 1989 de o cronică subfinanţare.
Clasa politică se confruntă vizibil cu o criză profundă, se indică în raport.
‘Societatea românească riscă să fie scindată politic nu între clase şi grupuri sociale, ci între populaţie şi instituţiile politice/ publice, afectate de corupţie şi incapabile să ofere speranţa unui program credibil de a înscrie ţara pe calea dezvoltării’, se subliniază în document.
În raport se arată că probleme sociale de rezolvat în următorii 20 de ani sunt sărăcia, inegalitatea socială, migraţia pentru muncă şi situaţia social-economică a romilor şi că este nevoie de o reorientare a gândirii politice strategice. Astfel, sunt propuse mai multe direcţii prioritare, între care înlocuirea salariului mic cu politica salariului la nivel european, reforma sistemului public cu priorităţi – debirocratizarea, simplificarea şi eficientizarea, şi introducerea unui sistem naţional de monitorizare şi evaluare a politicilor, programelor/proiectelor sociale, a gradului de progres a României.