România este egala Italiei în ochii agenţiilor de rating: doar o treaptă până la categoria „junk”

Ultima retrogradare a primit-o Italia de la Fitch din cauza efectelor pandemiei de coronavirus (COVID-19) asupra celei de-a treia economii a zonei euro, după cum a transmis Reuters. O evaluare a ratingului Italiei de către Fitch nu era programată până în iulie, astfel că decizia de marţi este încă o lovitură pentru o ţară care se confruntă cu al doilea cel mai ridicat din lume bilanţ al deceselor, după cel din SUA.

Fitch a precizat că, în linie cu politicile sale, Italia a făcut apel faţă de decizia agenţiei şi „a furnizat informaţii suplimentare care au avut ca rezultat o acţiune de rating care este diferită faţă de decizia iniţială”. De asemenea, agenţia de evaluare financiară a îmbunătăţit perspectiva ratingului Italiei de la negativă la stabilă, apreciind că deciziile BCE privind achiziţiile de active au ajutat răspunsul fiscal al Italiei la pandemie.

Fitch se aşteaptă ca economia italiană să înregistreze anul acesta un declin de 8%, în linie cu prognoza de săptămâna trecută a Guvernului de la Roma, iar nivelul datoriei ca procent din PIB ar urma să crească la 156% în 2020, de la 134,8% în 2019. Italia are cel mai ridicat nivelul al datoriei din zona euro, după Grecia. De asemenea, deficitul bugetar al Italiei ar urma să crească la 10% din PIB anul acesta, previzionează Fitch, după un deficit de doar 1,6% în 2019, cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani. Autorităţile de la Roma se aşteaptă la deficit bugetar de 10,4% din PIB anul acesta, reflectând declinul economiei şi măsurile de stimulare de 750 miliarde de euro pentru a atenua impactul epidemiei.

Tot recent României i-a fost schimbată perspective de la stabilă la negativă de către Fitch şi de către Moody’s şi Fitch, fără să fie vorba de o retrogradare, deoarece un downgrade ar fi echivalat cu intrarea în categoria ţărilor cu economie impredictibilă.

Schimbarea perspectivei la negativă s-a datorat în principal deteriorării structurale a finanțelor publice înrăutățită de angajamentele pe termen lung legate de reforma pensiilor din 2019, dar şi înrăutățirea poziției externe a României cu o creștere a datoriei în monedă străină pe termen scurt care sporește susceptibilitatea țării la risc. Estimările vizează o datorie publică de 46,8% din PIB anul viitor, dacă se continuă reforma legii pensiilor.

Dezvoltarea unei pieţe interne a tiltlurilor dee stat şi potenţialul puternic de creştere economic al ţării au fost punctele care au determinat agenţiile de rating să se operască doar la schimbarea perspective şi nu la o retrogradare.