În opinia sa, societatea, în ansamblul ei, şi-a unit eforturile, astfel încât să fie depăşită această situaţie neprevăzută într-un mod foarte aplicat.
„România şi sistemul bancar au ieşit mai bine din această pandemie, criză, dacă vreţi să-i spunem, decât au intrat – şi cred că este cea mai importantă observaţie pe care putem s-o avem. În momentul în care o să ne uităm la cifre – şi o să le trecem pe toate în revistă – o să vedem că lucrurile acestea confirmă de fapt acest lucru. Ne aflăm, iată, la mai bine de un an de la izbucnirea acestei situaţii incredibile în care păream cu totul şi cu totul nepregătiţi, nu aveam manuale de aplicare şi, totuşi, am trecut mai uşor decât ne aşteptam peste această situaţie. Cred că de data aceasta, statul, companiile băncile, societatea în ansamblul ei şi-au unit eforturile, astfel încât să depăşim această situaţie neprevăzută într-un mod foarte aplicat. Măsurile au venit la timp, s-au aplicat eficient, companiile au înţeles de la bun început să se mobilizeze şi pentru asta, cum spun francezii ‘chapeau bas'”, a spus marţi Bogdan Neacşu, la „ZF Bankers Summit’21”.
Preşedintele ARB a subliniat că nivelul de capitalizare şi de lichiditate arată „cât de rezilienţi am fost în această perioadă”, iar la sfârşitul anului 2020 sistemul bancar avea o solvabilitate de aproximativ 25,5%.
„Trebuie să recunoaştem – a fost anul companiilor care, sigur, pe lângă celelalte ingrediente – stat, bănci care să ajute – au înţeles să se mobilizeze şi să-şi păstreze cât de cât cursul normal al afacerilor, ca să nu mai menţionăm aici de sectoarele care au fost amplu afectate de această situaţie. Am observat în piaţă un efort, câteodată supraomenesc pentru a păstra afacerile respective în viaţă şi a nu crea probleme sistemice. Deci, iată că, la mai bine de un an de zile, putem spune că nu avem o problemă sistemică în România, în sistemul financiar cu atât mai puţin. Este un lucru evident care se observă la nivelul sistemului bancar, nivelul de capitalizare şi de lichiditate care nu fac altceva decât să arate cât de rezilienţi am fost în această perioadă. Solvabilitatea în ultimii ani este cea mai mare după 2007. Vorbim de o solvabilitate de aproximativ 25,5% la sfârşitul anului 2020, lucru care este fără precedent în România, pentru că băncile au înţeles să păstreze capitalurile aici, să le investească în piaţa locală şi să le investească eficient în proiectele de care avem nevoie, tocmai ca să trecem peste această situaţie”, a adăugat Neacşu.
Acesta a subliniat că ritmul de creştere al creditării şi al depozitării au înregistrat evoluţii aproape fără precedent, societatea dând astfel semne de maturitate.
„Faptul că cetăţenii, societatea au înţeles să se poziţioneze diferit faţă de un sistem financiar, în sensul să-şi păstreze economiile la bancă, dă dovadă de mai multă maturitate şi de înţelegere a educaţiei financiare. Ăsta este un prim semn de însănătoşire al societăţii în care trăim, atât în rândul persoanelor fizice, cât şi în rândul companiilor pentru că, în felul acesta, poţi să păstrezi aceste economii şi să le foloseşti eficient în a rula un business sau a rula alte proiecte investiţionale. Până la urmă, de la economisire pornim, nu invers. Şi asta cred că este un prim semn de însănătoşire”, susţine şeful ARB.
El a explicat că a crescut ritmul de creditare, deoarece companiile au înţeles că tocmai în această perioadă de pandemie apar oportunităţi – şi le-au folosit la maxim, „fie au înţeles că pentru a-şi menţine cât de cât business-ul curent într-o traiectorie de creştere sau de conservare este bine să dea curs unor proiecte noi, să găsească pieţe noi sau produse noi ori alte oportunităţi”.
„Cred că asta este cea mai bună explicaţie şi tendinţa aceasta se observă în piaţă şi acum, în 2021. În primul trimestru deja vorbim de o creştere cu două cifre a ritmului de creditare. Rămâne de văzut dacă până la finalul anului acest ritm de creştere se va păstra. Observăm că sunt proiecte noi, există apetit în piaţă la ora asta şi aş spune că este un apetit moderat, în sensul că nu am observat antreprenori care să se ducă după proiecte foarte riscante, ci se duc după proiecte care au legătură cu business-ul pe care deja l-au creat”, a mai spus Bogdan Neacşu.