România, sprijinită de Comisia Europeană şi Banca Mondială în implementarea reformelor

Gallina A. Vincellete, director Politici Operaţionale la Banca Mondială, a precizat că BM oferă României asistenţă financiară şi tehnică care o ajută să elaboreze şi să aplice politici economice coerente şi să accelereze reforme structurale, inclusiv cele stabilite în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi nu numai, şi să investească în furnizarea eficace de servicii publice de calitate, scrie Agerpres.

„Banca Mondială este un partener de lungă durată al României, contribuind la creşterea sa transformatoare din ultimele trei decenii. Prin Cadrul de Parteneriat cu ţara, ajutăm România să abordeze unele dintre cele mai complexe şi multifaţetate provocări de dezvoltare, reflectate şi în cel mai recent diagnostic de ţară. Scopul nostru este să sprijinim tranziţia României către un model economic mai durabil şi prietenos cu mediul, care se bazează pe instituţii publice mai puternice, un sector privat matur şi o societate mai rezilientă şi mai incluzivă. În acest sens, oferim asistenţă financiară şi tehnică care ajută România să elaboreze/aplice politici economice coerente şi să accelereze reforme structurale, inclusiv cele stabilite în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi nu numai, să investească în furnizarea eficace de servicii publice de calitate şi să atingă o convergenţă cu media veniturilor din Uniunea Europeană”, a spus Gallina Vincellete.

La rândul său, Mario Nava, director general DG REFORM, a subliniat că direcţia a finanţat integral şi oferit sprijin tehnic pentru aproximativ 100 de reforme în domenii semnificative la nivelul UE şi/sau care reprezintă domenii naţionale cheie.

„Direcţia Generală Sprijin pentru Reforme Structurale (DG REFORM) este o direcţie a Comisiei Europene care oferă sprijin statelor membre pentru conceperea şi punerea în aplicare a reformelor structurale. Începând din 2017, prin intermediul Instrumentului de Sprijin Tehnic – IST (sau predecesorului său, Programul de Sprijin pentru Reforme Structurale), DG REFORM a sprijinit România în toate domeniile importante ale economiei, oferind sprijin tehnic pentru aproximativ 100 de reforme în domenii semnificative la nivelul UE şi/sau care reprezintă domenii naţionale cheie, cum ar fi: tranziţia verde; transformarea digitală; administraţia publică şi guvernanţa; competitivitatea; competenţe, educaţie şi formare; sănătate şi îngrijirea pe termen lung; piaţa muncii, protecţia socială şi migraţie; administraţie fiscală şi gestionarea finanţelor publice, sectorul financiar şi accesul la finanţare”, a afirmat Nava.

El a adăugat că DG REFORM sprijină România pe parcursul întregului proces de reformă, oferind o combinaţie unică de expertiză din partea Comisiei Europene, a administraţiilor naţionale ale statelor membre ale UE, a organizaţiilor internaţionale şi/sau a sectorului privat. Astfel, de exemplu, IST sprijină România în ceea ce priveşte implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi 25 de reforme specifice care contribuie direct sau indirect la îndeplinirea jaloanelor din PNRR.

„Imediat după începerea războiului din Ucraina, României i s-a acordat sprijin tehnic pentru 2 proiecte – unul privind integrarea refugiaţilor ucraineni şi altul pentru domeniul energetic, pentru a ajuta România să îşi reducă dependenţa de combustibilii fosili şi să pregătească capitolul REPowerEU, care a devenit o parte importantă a PNRR. Sprijinul tehnic este acordat la cerere; trebuie să înceapă cu o cerere de sprijin din partea autorităţilor statelor membre şi, prin urmare, oferă sprijin personalizat în domeniile în care România are cea mai mare nevoie de asistenţă. România este unul dintre cele patru state membre ale UE în care DG REFORM are un coordonator naţional rezident în Capitală, pe lângă unul la Bruxelles, pentru a oferi autorităţilor române cel mai bun sprijin. În plus, există o strânsă colaborare cu Autoritatea de Coordonare pentru Instrumentul de Sprijin Tehnic găzduită de Secretariatul General al Guvernului României”, a explicat directorul CE.

Pentru punerea în aplicare a proiectelor de sprijin tehnic, DG REFORM poate selecta organizaţii internaţionale ca parteneri locali pentru a oferi sprijin statelor membre. Proiectele rămân finanţate integral din bugetul UE şi sunt puse în aplicare în parteneriat şi cu sprijinul deplin al DG REFORM. În România, DG REFORM şi Banca Mondială au colaborat pentru a sprijini Guvernul României în mai multe domenii strategice, contribuind la consolidarea capacităţii instituţionale în administraţia publică, promovarea tranziţiei verzi şi a celei digitale, precum şi la creşterea economică inclusivă.

În contextul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), sprijinul tehnic acordat Guvernului României se axează pe implementarea sistemului de management şi de monitorizare a punerii în aplicare a planului, pentru a optimiza rezultatele acestuia. Unul dintre principalele rezultate ale acestui parteneriat constă în operaţionalizarea platformei Status PNRR, o platformă web internă care facilitează colaborarea dintre Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, responsabil cu coordonarea PNRR, şi toţi coordonatorii de reforme şi investiţii din alte ministere.

„Platforma este inovatoare, în sensul că permite planificarea, monitorizarea şi raportarea în timp real a măsurilor din PNRR, evidenţiind riscurile potenţiale şi semnalând situaţiile în care implementarea ar putea fi afectată. Suntem încântaţi să constatăm că toate instituţiile responsabile cu implementarea reformelor şi a investiţiilor din PNRR utilizează în prezent platforma pentru a-şi planifica activităţile şi a raporta progresele înregistrate în direcţia atingerii jaloanelor şi a ţintelor angajate. Platforma poate fi extinsă în alte state membre ale UE”, a precizat Mario Nava.

Un alt exemplu de rezultat generat în cadrul parteneriatului dintre DG Reform şi Banca Mondială este reprezentat de două proiecte care au sprijinit dezvoltarea şi testarea Mecanismului de Alertă Timpurie în Educaţie (MATE) din România. Mecanismul identifică, sprijină şi urmăreşte parcursul elevilor români aflaţi în risc de abandon şcolar. În perioada 2020-2021, mecanismul a fost pilotat în peste 70 de şcoli şi, în anul următor, a fost extins la nivel naţional de către Ministerul Educaţiei. În anul şcolar 2022-2023, MATE a fost utilizat de aproape 2.900 de şcoli din România pentru urmărirea activităţii şcolare a peste 190.000 de elevi. Aproximativ 50% au fost identificaţi ca fiind expuşi riscului de abandon şcolar.

Mecanismul şi informaţiile pe care le furnizează stau la baza unor măsuri remediale implementate de Ministerul Educaţiei cu fonduri din PNRR. În plus, proiectele au furnizat sprijin tehnic pentru dezvoltarea unui modul de formare online în ritm propriu, care să le permită cadrelor didactice să înveţe cum să lucreze cu MATE. Peste 43.000 de cadre didactice din România au finalizat cursul până în prezent.