România – subiect negativ în presa internaţională, care atrage atenţia asupra efectelor disputelor

De la mineriadele din anii ’90, presa internaţională nu a mai scris atât de mult despre România ca în ultimele două zile, în care a analizat critic referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, consemnând eşecul scrutinului şi faptul că politicienii români continuă disputele, ceea ce ar putea avea efecte negative asupra ţării.

Desigur, cele mai multe articole au avut un caracter informativ, fiind trecute în revistă rezultatele referendumului şi prezenţa la vot, dar există numeroase opinii critice şi comentarii negative referitoare la contextul politic al referendumului şi la faptul că politicienii români nu reuşesc să pună punct unui război politic costisitor şi să se întoarcă la treburile ţării.

Pe lângă informaţiile concrete, presa internaţională a încercat să anticipeze evoluţiile politice post-referendum, apreciind că preşedintele Traian Băsescu va rămâne, cel mai probabil, în funcţie, dar că disputele politice ar putea continua pe mai multe planuri.

Majoritatea publicaţiilor consemnează că „pragul de participare nu a atins nivelul de 50% necesar pentru validarea referendumului” şi că „85% dintre participanţi s-au pronunţat în favoarea demiterii preşedintelui Traían Băsescu”, concluzia unanimă a presei internaţionale fiind că „referendumul nu va fi validat”.

Modul în care s-a ajuns la suspendarea preşedintelui Traian Băsescu este reamintit în tonuri foarte critice, făcându-se referire la „încălcarea principiilor statului de drept” şi la „atacul la adresa democraţiei”.

Euronews şi cotidianul spaniol El Mundo au apreciat negativ participarea scăzută la referendum, deşi această situaţie îl salvează pe preşedintele român de destituire, în timp ce alte articole au relatat despre participarea maghiarilor la referendum şi despre declaraţiile premierului ungar Viktor Orban, dar şi despre „fraudarea” voturilor şi cauzele lipsei de cvorum.

Cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung a redat declaraţia ministrului german de Externe, Guido Westerwelle, care le-a cerut tuturor forţelor politice din România să înţeleagă rezultatul referendumului ca o „şansă pentru un nou început politic”, revenind la o „colaborare constructivă”.

Presa internaţională a făcut şi scenarii sumbre în urma referendumului, care includ continuarea disputelor acerbe dintre premier şi preşedintele Traian Băsescu, cu efecte politice şi economice greu de anticipat; lipsa de legitimitate a lui Traian Băsescu în calitate de şef al statului; eventuale măsuri punitive la adresa unor membri ai USL în cazul în care Traian Băsescu va rămâne în funcţie.

Presa a preluat în special declaraţiile contradictorii făcute după referendum de Traian Băsescu, Crin Antonescu şi Victor Ponta. Astfel, au fost consemnate declaraţiile lui Antonescu privind respectarea deciziilor Biroului Electoral Central şi ale Curţii Constituţionale, dar şi cele critice, cele ale lui Traian Băsescu privind boicotarea referendumului şi tragerea la răspundere a responsabililor de „lovitura de stat” şi cele ale premierului Victor Ponta conform cărora voinţa poporului nu poate fi ignorată şi nu mai vrea să ajungă la o confruntare cu Traian Băsescu, trăgând „învăţăminte” după tot ce s-a întâmplat în ultima perioadă. În ceea ce îl priveşte pe premier, Euronews a amintit şi despre solicitarea adresată de Ponta lui Băsescu de a demisiona din funcţie, în contradicţie cu declaraţiile împăciuitoare.

Au existat relatări ample referitoare la cvorumul de la referendum şi la procentul celor care au votat în favoarea demiterii lui Traian Băsescu. CNN a menţionat că „votul de destituire a fost invalidat cu puţin”, în timp ce Reuters a titrat: „Cele mai multe voturi au fost în favoarea demiterii preşedintelui”.

Cea mai critică a fost presa din Marea Britanie (The Times, Reuters, BBC şi The Telegraph) şi SUA (CNN, Time, Boston Globe, Bloomberg), care a susţinut că Traian Băsescu „supravieţuieşte” referendumului privind demiterea sa din funcţie. The Independent, Wall Street Journal şi Huffington Post au arătat că preşedintele României „s-a luptat” pentru a-şi păstra funcţia politică. Absurdul situaţiei de la Bucureşti a fost sesizat de The Wall Street Journal, care a constatat că ambele părţi şi-au anunţat victoria după închiderea urnelor, în condiţiile în care consultarea este validată de un prag al prezenţei la vot de 50%, iar autorităţile electorale au estimat că pragul nu a fost atins la diferenţă mică.

Euronews şi El Mundo au scris că „participarea scăzută la referendum îl salvează pe preşedintele român de destituire”, in timp ce El Pais şi La Repubblica au apreciat rezultatul referendumului ca fiind o nouă victorie a lui Traian Băsescu.

Publicaţia ungară Nepszabadsag a emis chiar ipoteza că „Traian Băsescu a ştiut de la bun început că singura sa şansă de a rămâne în funcţie este invalidarea referendumului, din cauza unei participări sub pragul de 50%” şi a comentat dur că „în pofida promisiunii sale anterioare, nu s-a prezentat la vot, iar în ziua votării le-a cerut susţinătorilor săi, în mai multe rânduri, să boicoteze referendumul”.

Dacă o mare parte a presei internaţionale a analizat rezultatele raportându-se la Traian Băsescu, jurnalistul Karl-Peter Schwarz (Frankfurter Allgemeine Zeitung) i-a criticat aspru pe adversarii preşedintelui suspendat, spunând că referendumul „este o palmă răsunătoare pentru premierul Victor Ponta şi pentru complicele său, Crin Antonescu, dornic de a deveni preşedinte”.

Atmosfera încordată din capitala României a fost ilustrată de Euronews prin imagini cu manifestanţii din Piaţa Universităţii din seara referendumului, care scandau vehement lozinci împotriva preşedintelui suspendat Traian Băsescu. Relatările referitoare la referendum au cuprins şi contextul convocării lui, fiind reamintită suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, unele publicaţii făcând referire la „încălcarea principiilor statului de drept” şi la „atacul la adresa democraţiei” (The Times, The Guardian, La Repubblica, La Stampa, Al Jazeera). Cunoscutul post de televiziune Al-Jazeera a consacrat un lung reportaj evenimentelor din România, intitulat „Este democratic referendumul din România?. Acesta a fost difuzat în cadrul emisiunii „Inside Story”, înregistrarea fiind postată pe vesiunea în limba engleză a site-ului Al-Jazeera.

Presa din Ungaria s-a axat pe boicotul maghiarilor din România la referendum, remarcând că participarea cea mai mică la vot a fost înregistrată în judeţele Harghita şi Covasna şi că declaraţiile premierului ungar Viktor Orban de la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad au contribuit la absenţa acestora de la urne. Astfel, Nepszabadsag a constatat că posturile „Hir TV” şi „Duna TV” au transmis „de mai multe ori” discursul premierului Viktor Orban, în care acesta îl îndemna pe maghiari să nu participe la vot. La rândul său, Magyar Hirlap a transmis reacţiile dure ale policienilor români la declaraţiile premierului ungar.

O atenţie specială faţă de suspiciunile de fraudă electorală a avut cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung, care a remarcat numeroasele denunţuri din timpul referendumului, incocând anunţurile Ministerului Administraţiei şi Internelor referitoare la existenţa a 179 de incidente. Aceeaşi publicaţie a prezentat aspecte controversate ale desfăşurării referendumului, susţinând că „Guvernul şi mass-media oligarhului Dan Voiculescu, care a dirijat din umbră campania de suspendare a preşedintelui, au făcut uz de toate mijloacele lor pentru a-i determina pe români să participe la referendum”. „În oraşul-port Constanţa, primarul social-democrat Mazăre, împotriva căruia Procuratura derulează investigaţii sub acuzaţia comiterii mai multor infracţiuni, a format o brigadă în bikini pentru a-i atrage pe turişti în secţiile de votare amenajate în hoteluri, restaurante şi baruri. Cota de participare a fost extrem de mare în circumscripţiile electorale aflate sub controlul total al social-democraţilor. În opt comune din judeţul valah Dolj numărul participanţilor l-a depăşit pe cel ai locuitorilor”, arată FAZ.

Nick Thorpe, corespondentul BBC pentru Europa Centrală, a prezentat drept cauze ale absenteismului temperaturile de vară şi „neîncrederea” în creştere în elita politică.

În relatările despre referendum au fost făcute şi alte aprecieri, cum ar fi cele din El Pais şi Le Monde, care au arătat că Traían Băsescu a devenit nepopular din cauza programului dur de austeritate. Pe de altă parte, La Stampa a prezentat acuzaţiile aduse lui Băsescu potrivit cărora foloseşte puterea în scopuri personale şi în mod autoritar şi că a fost colaborator al poliţiei secrete a lui Ceauşescu. Frankfurter Allgemeine Zeitung nota că preşedintele suspendat, Traian Băsescu, nu a încălcat prevederi constituţionale, aşa cum s-a stabilit şi într-o sentinţă a Curţii Constituţionale, ignorată de Parlament, dar că are alte probleme grave, legate, pe de o parte, de caracterul său şi, pe de altă parte, de starea PDL-ului conservator din care provine.

După referendumul controversat, previziunile jurnaliştilor străini sunt sumbre, teama de continuarea disputelor şi instabilitatea politică fiind dominantă. Ca posibile evoluţii negative, presa internaţională aminteşte de menţinerea disensiunilor puternice dintre premier şi preşedintele Traian Băsescu, ulterior repunerii acestuia în funcţie, cu efecte în plan politic şi economic. Financial Times, The New York Times şi The Washington Post apreciază că lupta pentru putere dintre politicienii de rang înalt ai României pare să continue după ce membri ai coaliţiei de guvernare au insistat pe numărul mare de votanţi împotriva lui Traian Băsescu. Acest aspect ar putea conduce la luni de instabilitate în România, la un impas politic între Guvern şi preşedinte şi la încercări continue de demitere a preşedintelui, consideră presa britanică şi americană. The Jerusalem Post consemnează şi că rezultatul referendumului a ridicat nivelul monedei naţionale, leul, fapt ce înseamnă că disputa nesoluţionată ar putea domina alegerile parlamentare din noiembrie şi reformele încetinite legate de un acord cu Fondul Monetar Internaţional.