România trebuie să decidă câţi refugiaţi poate primi din Orient şi Africa

Economica.net
28 08. 2015
immigrants_cross_into_macadonia_ap_640x480_13660500

La finalul reuniunii Consiliului European de Vară din 25-26 iunie, liderii europeni au convenit ca statele membre să preia 40.000 de imigranţi veniţi în Italia şi Grecia prin Marea Mediterană. Preşedintele Klaus Iohannis afirma că fiecare stat va decide pe bază de voluntariat câţi migranţi poate primi.

După ce toate propunerile vor fi strânse, se va verifica dacă cifra însumată de acestea acoperă numărul total de 40.000 de migranţi. În caz contrar, Iohannis aprecia la vremea respectivă că ar putea fi nevoie de o nouă discuţie la nivelul Uniunii Europene pentru a se ajunge la o soluţie. Acest mecanism are, însă, un caracter temporar, pe o perioadă de doi ani.

Vicepremierul pentru securitate naţională, Gabriel Oprea, a organizat joi o şedinţă a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, în care s-a decis ‘analizarea oportunităţii dezvoltării preventive a infrastructurii necesare pentru creşterea capacităţii de primire şi gestionare a unui număr sporit de imigranţi’.

‘Aceasta în condiţiile în care avem la dispoziţie, la nivelul întregii ţări, şase centre regionale de cazare pentru solicitanţii de azil, cu o capacitate totală de aproximativ 1.500 de locuri, rata de ocupare a acestora fiind în prezent de aproximativ 20%’, a adăugat Oprea.

Conform OG 22/2014 care modifică Legea azilului, Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Imigrări, ‘poate propune preluarea de către România a unor refugiaţi aflaţi pe teritoriul unor state terţe care au fost recunoscuţi potrivit Convenţiei de la Geneva sau, în baza principiului împărţirii responsabilităţii între statele membre ale Uniunii Europene, a unor persoane care au primit o formă de protecţie într-un stat membru al Uniunii Europene aflat în dificultate. Numărul şi condiţiile de preluare a acestor persoane se stabilesc prin hotărâre a Guvernului’.

Pe de altă parte, România a susţinut la nivel oficial că, deşi pe subiectul migraţiei este necesar un răspuns solidar, coordonat şi cuprinzător la nivelul Uniunii Europene, trebuie luate totuşi în calcul realităţile economice şi sociale specifice din statele membre.

Statele membre nu sunt nevoite să gestioneze numai din fonduri proprii problematica imigranţilor. La nivelul Uniunii Europene există Fondul pentru azil, migraţie şi integrare, dar România nu are alocate sume prin acest instrument. Bucureştiul beneficiază, însă, până în 2020, de aproape 100.000.000 euro printr-un alt instrument, Fondul pentru securitate internă, pentru ameliorarea capacităţilor de primire a refugiaţilor şi securitatea frontierelor.

Concret, 61.151.568 euro sunt alocaţi prin Instrumentul pentru frontiere şi vize, iar 37.150.105 euro, prin Instrumentul pentru cooperarea poliţienească şi gestionarea crizelor. Pe lângă sumele menţionate, România mai are la dispoziţie şi 180.000 euro pentru acţiuni specifice.

De altfel, Klaus Iohannis s-a pronunţat în aprilie şi pentru creşterea bugetului agenţiei europene Frontex, subliniind atunci implicarea României în acţiunile acestei structuri, dar şi disponibilitatea de a trimite mai mulţi experţi în zona Mării Mediterane.

În ceea ce priveşte cauzele migraţiei, poziţia României este că statele din zona africană, dar şi cele arabe au nevoie de un sprijin pe termen lung astfel încât să fie eradicată sărăcia, considerată rădăcina conflictelor din regiunea respectivă.

Conform Agenţiei europene pentru supravegherea frontierelor Frontex, în iulie au ajuns la graniţele Uniunii Europene de trei ori mai mulţi imigranţi faţă de aceeaşi lună a anului trecut, numărul acestora ajungând la 107.500. În iulie 2014 au fost 70.000.

În primele şapte luni din 2015, numărul imigranţilor a ajuns la 340.000, faţă de 123.500 în aceeaşi perioadă a anului 2014, creând o presiune fără precedent asupra autorităţilor din Italia, Grecia şi Ungaria, afirmă Frontex.

Conform ultimelor date oficiale, în Grecia au sosit anul acesta 135.000 de imigranţi clandestini, iar în Italia aproape 94.000. Pe ansamblu, cei mai mulţi imigranţi ilegali vin din Eritreea (circa 25.000 anul acesta), Nigeria (12.000), Somalia, Siria, Gambia şi Bangladesh.