România trebuie să revizuiască, până în 2022, toate hărţile de zgomot ambiental – proiect

Proiectul de lege publicat spre consultare de ministerul de resort menţionează că refacerea hărţilor strategice de zgomot reprezintă o obligaţie a României care trebuie îndeplinită cel puţin la fiecare cinci ani, începând cu data de 30 iunie 2022, inclusiv. De asemenea, presupune culegerea, din nou, a tipurilor de date utilizate la realizarea hărţilor strategice de zgomot precedente, actualizarea acestora, precum şi realizarea din nou a calculului de cartare a zgomotului, utilizând anumite metode de calcul.

‘Revizuirea hărţilor strategice de zgomot se realizează doar dacă este cazul, ca urmare a refacerii hărţilor strategice de zgomot, în situaţia în care hărţile strategice de zgomot refăcute diferă faţă de hărţile strategice de zgomot precedente. În cazul în care, ca urmare a refacerii hărţilor strategice de zgomot, nu este necesară revizuirea acestora, atunci hărţile strategice de zgomot precedente rămân în vigoare. Criteriile după care se realizează revizuirea hărţilor strategice de zgomot se stabilesc prin actul normativ care se elaborează conform art. 95’, se precizează în articolele 18, 19 şi 20 ale proiectului de lege.

Totodată, conform articolului 22, realizarea cartării strategice de zgomot din zona de frontieră se va face prin cooperare cu autorităţile competente din statele vecine.

După întocmirea hărţilor de zgomot ambiental, autorităţile din România au obligaţia să realizeze, până la data de 18 iulie 2023, planurile de acţiune destinate gestionării zgomotului şi a efectelor acestuia, incluzând măsuri de reducere a zgomotului, dacă este necesar, pentru toate aglomerările, drumurile principale, căile ferate principale şi aeroporturile principale. Reevaluarea acestor planuri de acţiune reprezintă o obligaţie care trebuie îndeplinită cel puţin la fiecare cinci ani, începând cu data de 18 iulie 2023.

Conform documentului, măsurile de gestionare şi reducere a zgomotului prevăzute în planurile de acţiune se stabilesc în vederea implementării de către: autorităţile administraţiei publice locale sau operatorii economici care au în responsabilitate realizarea planurilor de acţiune, pe domeniul lor de competenţă. Astfel, autorităţile administraţiei publice locale va realiza cartarea zgomotului şi elaborează hărţile strategice de zgomot şi planurile de acţiune, precum şi baza de date geospaţială necesară întocmirii hărţilor strategice de zgomot pentru: traficul rutier şi de tramvaie de pe drumurile din interiorul aglomerărilor, drumurile naţionale, drumurile judeţene sau comunale aflate în administrare, şi care au un trafic mai mare de trei milioane de treceri de vehicule pe an, indiferent dacă se află poziţionate în interiorul sau în exteriorul unor aglomerări, dar şi amplasamentele unde se desfăşoară activităţi industriale.

La rândul lor, operatorii economici care au în administrare infrastructuri rutiere, feroviare, aeroportuare şi portuare, după caz, realizează cartarea zgomotului şi elaborează hărţile strategice de zgomot şi planurile de acţiune, potrivit prevederilor legale.

În plus, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) este instituţia care va centraliza, la nivel naţional, toate măsurile de gestionare şi reducere a zgomotului, care sunt conţinute în planurile de acţiune şi care transmite către Garda Naţională de Mediu (GNM) datele centralizate. De asemenea, utilizează hărţile strategice de zgomot şi datele aferente acestora la realizarea Raportului privind Starea Mediului în România.

Odată centralizate datele din teritoriu, Ministerul Mediului va avea obligaţia să transmită către Comisia Europeană (CE), din cinci în cinci ani faţă de termenul de referinţă de 30 iunie 2015, un raport cu privire la aglomerările cu o populaţie mai mare de 250.000 de locuitori, drumurile principale cu un trafic mai mare de 6 milioane de treceri de vehicule pe an, căile ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri pe an şi aeroporturile mari, existente în România.

În plus, va trebui să trimită forului european un raport care cuprinde informaţii cu privire la autorităţile responsabile cu elaborarea, evaluarea, colectarea şi aprobarea datelor aferente hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune, ori de câte ori intervine o schimbare cu privire la identitatea şi numărul acestor autorităţi şi asigură informarea publică cu privire la aceste informaţii.

Ministerul de resort este obligat, în acelaşi timp, să transmită CE, la intervale de cinci ani, faţă de termenul de referinţă 30 decembrie 2017, un raport care cuprinde informaţii cu privire la hărţile strategice de zgomot şi datele aferente acestora, pentru toate aglomerările, drumurile principale, căile ferate principale şi aeroporturile principale. Totodată, faţă de termenul de referinţă 18 ianuarie 2019, România va fi obligată să transmită la Bruxelles, din cinci în cinci ani, un raport care să conţină atât date cu privire la planurile de acţiune pentru toate aglomerările, drumurile principale, căile ferate principale şi aeroporturile principale, cât şi criteriile utilizate la realizarea acestora.

Pentru a fi concretizate toate aceste planuri, autorităţile române vor asigura dotarea cu tehnică de calcul, software de cartare a zgomotului şi software GIS a personalului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului care desfăşoară activităţi în domeniul evaluării şi gestionării zgomotului ambiant, respectiv organizarea unei baze de date şi a serviciilor aferente în format geospaţial, în domeniul evaluării şi gestionării zgomotului ambiant.

În prezent, la nivel european se află în vigoare Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 iunie 2002 privind evaluarea şi gestiunea zgomotului ambiental, precum şi Directiva (UE) 2015/996 a Comisiei din 19 mai 2015 de stabilire a unor metode comune de evaluare a zgomotului, în conformitate cu Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European şi a Consiliului.

În România, Directiva 2002/49/CE este transpusă în legislaţie prin HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Proiectul de lege privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant va fi disponibil spre consultare publică pe site-ul Ministerului Mediului până pe data de 15 iulie, inclusiv, iar persoanele şi instituţiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii la sediul ministerului de resort, Direcţia Generală Evaluare Impact şi Controlul Poluării.