Regenerabilele vor asigura 35% din consumul naţional de electricitate în 2030 – studiu

În 2020, ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile va ajunge la 26,8% din consum, mult peste ţinta Comisiei Europene de 20%, la nivelul blocului continental, iar în 2030 regenerabilul va ajun ge la 35,5%, din nou peste ţinta asumată de Comisia Europeană pentru acel an, de 32%.

Estimările aparţin consultanţilor de la Deloitte România şi au fost făcute publice de Răzvan Nicolescu, energy&resources industry leader la firma de consultanţă şi fost ministru al Energiei, la conferinţa “Energy Transition 2018”, organizată de Asociaţiei Industriei Eoliene din România (RWEA).
La orizontul acelui an, producţia estimată de energie electrică va fi de 73,1 TWh. Cea mai mare parte din această energie va fi produsă în hidrocentrale (24%), apoi în parcurile eoliene (23%), urmate de energia nucleară (22%). Panourile fotovoltaice vor asigura şi ele 10% din consum.

În 2030, potrivit estimărilor Deloitte, capacitatea instalată în regenerabil va fi cu 64% mai mare decât cea din anul 2020. În total, puterea instalată totală în România va fi de 26,6 GW, dintre care mai mult de jumătate în hidro şi eolian, fiecare cu o pondere de 26%, urmate de fotovoltaic, cu 18%.

La rândul său, vicepreşedintele Autorităţii de Reglementare în domeniul Energiei, Zoltan Nagy-Bege, prezent la eveniment, a estimat şi el că, la orizontul anului 2030, în România va apărea o capacitate instalată suplimentară în regenerabil de cel puţin2.000 MW, pe baza unor prime estimări ale sale, una dintre provocările pentru România fiind, alături de efortul financiar al investitorilor, investiţiile care trebuie făcute în reţea.

Calculele făcute de Deloitte au luat un calcul o creştere a consumului de energie electrică din România, ce ar urma să ajungă la 54% din consumul mediu pe cap de locuitor calculat ca medie a Uniunii Europene (de la 45% în 2020). Creşterea este generată atât de electrificarea transporturilor-Deloitte estimează că în 2030 vor circula în România jumătate de milion de maşini electrice, dar şi de creşterea consumului rezidenţial de electricitate folosită pentru încălzirea şi răcirea locuinţelor.

Se va simţi în facturi – Havrileţ

România şi-a propus pentru 2030 să atingă o ţintă de energie regenerabilă de 32% din consum, faţă de 24% în prezent, şi cum preţul echipamentelor este în scădere şi factura consumatorilor va fi mai mică, a declarat, marţi, Niculae Havrileţ, consilier al ministrului Energiei, într-o conferinţă de profil.

„Ţinta României va fi de 32% pentru 2030. Având în vedere că deja am depăşit cu 4% ţinta pentru anul 2020, încă 8% în următorii 12 ani este foarte posibil să fie instalaţi şi fără un suport financiar deosebit”, a spus reprezentantul Ministerului Energiei.

Potrivit acestuia, costurile în acest sector au scăzut foarte mult, de la 1,5 milioane de euro pe MW eolian instalat în 2007, la 600.000-700.000 de euro în prezent, ceea ce înseamnă că deja există competiţie între sistemele de producţie de energie electrică, surse clasice şi energie regenerabilă, fără să mai fie nevoie de un ajutor de genul certificatelor verzi.

În prezent, producţia de energie regenerabilă este subvenţionată de toţi consumatorii în factură, prin intermediul certificatelor verzi, astfel că toate aceste scăderi de costuri se vor reflecta şi în factura consumatorilor, a susţinut Havrileţ, care a fost şi preşedinte al Autorităţii de Reglementare în Energie (ANRE) în perioada 2012-2017.

„În acest moment, efectul este acela că nu mai creşte partea din factură care este ajutorul dat producţiei de energie regenerabilă, dacă nu se mai dau ajutoare. Adică nu mai creşte factura. Dar, pe viitor, odată cu tranziţia spre energie curată şi eliminarea penalizărilor pe care le are energia electrică din surse poluante, mă refer la certificatele de dioxid de carbon, care sunt foarte scumpe, factura finală trebuie să fie în scădere”, a subliniat Havrileţ.

Totuşi, există şi reversul medaliei, respectiv costurile cu dezechilibrele în momentul în care producţia şi consumul nu mai sunt corelate. Aceste costuri de dezechilibru vor scădea şi ele foarte mult în momentul în care se va dezvolta tehnologia de stocare, a explicat el.

„România stă foarte bine la capitolul energie regenerabilă şi de aici problemele pe care le avem cu gestionarea ei. Uneori, când bate vântul foarte tare, o parte din energie se pierde, nu poate fi integrată în sistemul naţional. Tocmai de aceea se impun investiţii în stocarea de energie electrică, în baterii sau în alte forme de stocare”, a continuat oficialul ministerial.

Havrileţ a amintit că, în septembrie, în România a fost pusă în funcţiune prima baterie, prin care se poate stoca 1 MW de energie electrică din producţia eoliană.

„Cred că este momentul să găsim cele mai bune reglementări pentru ca această energie care este stocată să poată fi integrată în sistemul de transport al energiei electrice, în piaţa de echilibrare, care ştim că este foarte scumpă”, a adăugat fostul preşedinte al ANRE.

În prezent, în România există turbine eoliene cu o capacitate de 3.105 MW, panouri fotovoltaice de 1.361 MW, microhidrocentrale de 342 MW şi centrale pe biomasă de 143 de MW.